Amfotericina B dezoxicolat

Actiune terapeutica: Antibiotic, antifungic
Categorie de risc pentru sarcina: B
Denumire comerciala: Fungizone, Amphocin, Fungizone Intravenous

MOD DE ACTIUNE

Produs de Strptomyces nodosus; fungistatic sau fungicid în funcţie de concentraţia medicamentul din lichidele corpului şi de sensibilitatea agentului fungic. Nivel înalt al legării de proteine (90%). Nivele maxime plasmatice: 0,5-2 μg/mL. T ˝, iniţial: 24 h; faza a doua: 15 zile. Excretat lent prin rinichi. Cinetica diferă de la adulţi la copii.

INDICATII

Medicamentul este toxic; este utlizat în principal la pacienţii cu infecţii fungice progresive şi posibil fatale. Parenteral: Infecţii fungice invazive sistemice, potenţial fatale, inclusiv aspergiloza, criptococoza, blastomicoza Nord-Americana, candidoza sistemica, coccidomicoza; histoplasmoza, sporotricoza, zigomicoza, inclusiv mucormicoza cauzată de Mucor, Rhizopus şi Absidia species. Infecţii datorate speciilor sensibile de Conidiobolus şi Basidiobolus. Terapia secundară în tratarea lesimaniozei mucocutantate americane. PO: candidoze orale datorate tulpinilor de Candida albicans. Topic: infecţii cutanate şi mucocutanate cu Candida (Monilla), în special la copii, adulţi şi bolnavii de SIDA.

CONTRAINDICATII

Hipersensibilitate la medicament mai puţin în situaţia când boala ameninţă viaţa pacientului şi este sensibil doar la tratamentul cu Amfotericina B. Utilizat pentru a trata formele non-invazive ale bolilor fungice cum ar fi cadidoza orală, candidozele vaginale sau candidoze esofagiene la pacienţii la care neutrofilele au valori normale. Lactaţia.

PRECAUTII

Efectele de supresie a maduvei osoase pot duce la creşterea incidenţei infecţiilor microbiene, întârzierea procesului de vindecare, hemoragii gingivale. Se utilizează cu precauţie la pacienţii care suferă transfuzii cu leucocite.Administraţi suspensiile orale între mese, dacă este posibil, pentru a permite un contact îndelungat cu leziunile orale.Se foloseşte în primul rând pentru infecţiile fungice potenţial fatale şi progresive. Nu se foloseşte pentru a trata bolile fungice non-invazive cum ar fi candidozele orale, vaginale sau esofagiene la pacienţii la care numărul neutrofilelor se încadrează în valorile normale. Leziunile intertriginoase răspund la tratament de obicei după câteva zile; durata tratamentului este de 1-3 săptămâni. Leziunile interdigitale pot necesita 2-4 săptămâni de terapie. Candidoza apărută în zona scutecelor, cheilita angulară şi leziunile cutanate glabre răspund în 1-2 săptămâni.Următoarele aspecte pot scădea efectele secundare severe:• Administraţi aspirină, acetaminofen, antihistaminice şi antiemetice înainte de perfuzare şi menţineţi echilibrul sodic.• Administraţi medicamentul în zile alternative pentru a diminua anorexia şi flebita.• Doze mici de corticoizi IV înainte de perfuzare pot diminua reacţiile febrile.• Adăugarea unei mici cantităţi de heparină în perfuzie (500-2000 unităţi ), scoaterea acului după terminarea perfuziei, alternarea locului de perfuzie, administrarea printr-o venă mare centrală pot scadea riscul de tromboflebită.Prepararea Amfotericinei B dezoxicolate: pentru a obţine o concentraţie iniţială de 5mg/mL, injectaţi rapid 10 mL apă sterilă pentru injecţii (fără un agent bacteriostatic) în fiolă utilizând un ac steril de 20. Fiola trebuie agitată imediat până când soluţia coloidală se va limpezi. Pentru a obţine o perfuzie de 0.1 mg/mL, diluaţi mai departe 1:50 cu soluţie dextroză 5% cu un pH de 4,2 sau mai mare.Determinaţi pH-ul fiecărui recipient cu dextroză înainte de utilixare (ph-ul este de obicei mai mare de 4,2). Dacă pH-ul este mai mic de 4,2, adăugaţi 1-2 mL de soluţie tampon la soluţia de dextroză înainte de a o utiliza pentru diluţia soluţiei concentrate de Amfotericina B. Soluţia tampon utilizată este de preferinţă fosfat de sodiu dibazic (anhidru), 1.59 g; fosfat de sodiu monobazic (anhidru), 0.96 g; apă sterilă pentru injecţii, diluate în 100 mL. Sterilizaţi soluţia tampon înainte de utilizare. Sterilizarea se face fie prin filtrarea printr-o piatră / membrană care reţine bacteriile fie prin autoclavare la 121°C. Trebuie utlilizate tehnici strict aseptice în prepararea soluţiei injectabile; nu conţine agenţi bacteriostatici. Este interzisă diluarea sau reconstituirea cu soluţie salina precum şi amestecarea cu alte medicamente sau electroliţi. Dacă este administrata printr-o linie de perfuzare deja existentă, spalaţi cu soluţie dextroză 5% înainte şi după perfuzare. Nu utilizati concentratul iniţial dacă este prezent vre-un precipitat.Protejaţi de lumină soluţia pe durata administrării. Totuşi, pierderea activităţii medicamentoase în timpul administrării este neglijabilă dacă soluţia este expusă timp de 8 ore sau mai puţin.Începeti terapia în venele cele mai distale. Cand este administrat periferic schimbarea locului de perfuzare la fiecare doză poate scade incidenţa flebitelor.

EFECTE ADVERSE

GI: anorexie, G&V, diaree, dureri epigastrice (frecvente), insuficienţă hepatică acută, hepatite, melenă, icter, gastroenterită hemoragică. SNC: cefalee (cel mai frecvent), convulsii, tinitus, vertij, neuropatii periferice, encefalopatie, simptome neurologice. CV : hipotensiune (cel mai des), stop cardiac, insuficienţă cardiacă, fibrilaţii ventriculare, aritmie, hipertensiune. Dermatologice: rash, mai ales maculopapular, prurit. Hematologice: anemie normocromica, anemie normocitară (cel mai frecvent), agranulocitoză, defecte de coagulare, trombocitopenie, leucopenie, eozinofilie, leucocitoză. GU : scăderea funcţiei renale, azotemie, hipostenurie, acidoză tubulară renală. Respirator: tahipnee (cel mai des), şoc, edem pulmonar, pneumonie de hipersensibilitate, bronhospasm. Oftalmologice: tulburarea vederii, diplopie. Diverse: febră (cu frisoane şi tremor) care se produce la 15-20 min după începerea tratamentului, pierderi în greutate, dureri generalizate (iclusiv musculare sau articulare), flusing, anafilaxie şi alte reacţii alergice.

DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE

• IVDoză test prin infuzie IV lentă1 mg în 20 mL de soluţie 5% dextroză injectabilă trebuie perfuzată pe o durată de 20-30 min pentru a determina toleranţa.Infecţii fungice severe şi rapid progresiveIniţial: 0,25-0,3 mg/kg pe o durată de 2-6 h. În funcţie de starea pacientului doza poate fi crescută gradual cu 5-10 mg/zi până la o doză finală de 0,5-0,7 mg/kg, fără a se depăşi 1,5 mg/kg/zi.Aspergiloza1-1,5 mg/kg/zi pentru o doză totală de 3,6 g.Blastomicoza, Histoplasmoza0,5-0,6 mg/kg/zi pentru 4-12 săptămâni.Candidoze, Coccidioidomicoze0,5-0,7 mg/kg/zi pentru 4-12 săptămâni.Mucormicoze1-1,5 mg/kg/zi pentru 4-12 săptămâni.Ficomicoze rinocerebrale0,25-0,3 mg/kg/zi până la 1-1,5 mg/kg/zi. pentru o doză totală de 3-4 g.Sporotricoze0,5 mg/kg/zi până la doza totală de 2,5 g.Leismanioza0,5 mg/kg/zi administrate în zile alternative, în 14 doze (nu este recomandată ca terapie primară)Profilaxia infecţiilor fungice în transplantul de maduvă osoasă0.1 mg/kg/zi.Paracoccidioidomicoze0,4-0,5 mg/kg/zi prin infuzie IV lentă pentru 4-12 săptămâni.• Irigatii ale vezicii biliareCistite candidoziceIrigaţi vezica biliară cu 50 μg/mL soluţie, timp de 5-10 zile periodic sau continuu.• AmfotericinĂ, intratecalMeningite, coccidioidale sau cryptococcaleIniţial: 0,25 mg intratecal; creştere graduală până la doza maximă tolerată (de obicei 0,25-1 mg la fiecare 2-5 zile)• CremĂ, loŢiuneInfecţii micoticeSe aplică liber pe leziunile candidozice 2/zi-4/zi• Suspensie oralăCandidozeAdulţi şi copii: 1mL (100 mg ) 4/zi

OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE

• Efectele GI pot fi ameliorate dacă se administrează antihistaminice sau antiemetice înaintea medicamentului sau prin administrarea medicamentului înainte de mese. În caz de diaree mesele ar trebui să fie dese şi puţine cantitativ.• Anunţaţi orice anorexie, G&V, cefalee, rash, febră sau frisoane.• Anunţaţi medicului orice scădere a aportului şi eliminărilor şi scăderea severă în greutate. Consumaţi zilnic 2,5 L de lichide pentru a preveni efectul nefrotoxic al medicamentului.• Anunţaţi medicului S&S neurologice cum ar fi tinitus, tulburarea vederii sau vertijul.• Terapia cu amfotericină este, de obicei, pe termen lung (6-11 săptămâni) pentru a asigura raspunsul terapeutic necesar şi pentru a preveni recaderile.• Indicaţiile pentru terapia cu creme sau loţiuni:• Nu pătează pielea atunci când se aplică la locul leziunii.• Orice modificare a culorii hainelor determinată de creme sau loţiuni poate fi îndepartată prin spălarea cu apă şi săpun.• Nu purtaţi îmbrăcăminte ocluzivă pentru zona respectivă; poate favoriza dezvoltarea fungilor.

EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI

Monitorizaţi HLG, culturile, precum şi funcţiile renale şi hepatice. În cazul aparitiei oricăror efecte adverse, încetaţi terapia şi anunţaţi. Verificaţi dacă există hemoragii, disfuncţii renale sau hepatice. Verificaţi dacă există reactii alergice la Amfotericina B, efecte adverse sau reacţii de hipersensibilitate. Verificaţi vârsta şi starea psihică a pacientului. Efectuaţi culturi şi / sau studii histologice înainte de începerea terapiei sistemice. Monitorizaţi aportul şi eliminările; anunţaţi modificarile de eliminare; urina tulbure. Cântăriţi pacientul de 2 ori/săptămână; verificaţi dacă prezintă semne de malnutriţie / deshidratare.Revedeţi lista medicamentelor prescrise pentru a va asigura că nu există interacţiuni nefavorabile.Asiguraţi-vă că este preparată forma corectă a medicamentului pentru administrare; forma IV numai în soluţie dextroză 5%. Notaţi rezultatele unei doze test de 1 mg (1mg în 20 mL soluţie dextroză 5% pe o durată de 20-30 min) precum şi răspunsul. Premedicaţi cu antipiretice, antihistaminice, corticosteroizi şi / sau antiemetice pentru a reduce efectele secundare. Perfuzaţi lent, monitorizând SV la fiecare 15-30 min pe durata primei doze; întrerupeţi perfuzia în cazul apariţiei efectelor secundare.Anticipaţi hipokalemia în timpul terapiei cu digoxin; Observaţi dacă există semne de toxicitatate, slabire musculară şi monitorizaţi k+ şi nivelele de digoxin.Administrarea intratecala a Amfotericinei B poate produce inflamaţia rădăcinilor nervoase spinale; anunţaţi pierderea senzaţiilor sau căderile piciorului.• Testele de laborator cresc AST, ALT, GGT, LDH, fosfatazele alcaline, creatinina serică, azotemia, bilirubina. Hipomagnezemie, hiperkalemie, hipokalemie, hipercalcemie, acidoză, hipo/hiperglicemie, hiperamilazemie, hiperuricemie, hipofosfatemie.

SUPRADOZAREA

Simptome: stop cardiopulmonar. Tratament: întreruperea terapiei, monitorizarea stării clinice şi asigurarea terapiei suportive.

INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE

Aminoglicozide. Nefrotoxicitate adiţională şi / sau ototoxicitate.Anti-neoplazice. Creşte riscul de toxicitate renală, bronhospasm şi hipotensiune.Antifungicidele azolice. Creşte riscul rezistenţei fungice la Amfotericina B.Corticosteroizi, corticotropina. Creşte riscul hipokalemiei → disfuncţii cardiace.Ciclosporina. Creşte riscul toxicităţii renale.Glicozide digitalice. Creşte riscul hipokalemiei → incidenţa toxicităţii digitalice.Medicamente nefrotoxice. Creşte riscul de nefrotoxicitate.Relaxante ale musculaturii scheletale, chirurgicale (de ex. succinocolina, d-tubocurarina). Creşte relaxarea musculaturii datorită hipokalemiei indusă de Amfotericina B.Tacrolimus. Creşterea nivelelor creatininei serice.Tiazidele. Creşte depleţia electroliţilor, mai ales a potasiului.Zidovudine. Creşte riscul de mielotoxicitate şi nefrotoxicitate.