Actiune terapeutica: Agent anti colită utlcerativă
Categorie de risc pentru sarcina: B
Denumire comerciala: Colazal
MOD DE ACTIUNE
Ajunge intact în colon unde este clivat de bacterii. Mecanismul exact nu este cunoscut dar medicamentul acţionează local pentru a diminua inflamaţia prin blocarea producerii de metaboliţi ai acidului arahidonic în colon. Absorbţia este scazută şi variabilă. Metaboliţii şi forma originală se elimină în principal prin fecale.
INDICATII
Tratamentul colitelor ulcerative uşoare spre medii.
CONTRAINDICATII
Hipersensibilitate la salicilaţi, la componenţi ai capsulei medicamentului, sau la metaboliţii balsalazidului.
PRECAUTII
Utilizaţi cu precauţie la pacienţii cunoscuţi cu disfuncţie renală, cu boli renale în antecedente, şi în timpul lactaţiei. La cei cu stenoză pilorică se poate prelungi retenţia gastrică a capsulei balsalazidului. Siguranţa şi eficacitatea administrării nu au fost determinate la copii.
EFECTE ADVERSE
GI: G&V, diaree, hemoragii rectale, dispepsie, scaune frecvente, constipaţii, crampe, colită ulcerativă agravată, diverticuloză, durere epigastrică, incontinenţă fecală, gastroenterite, giardioză, glosită, hemoroizi, melenă, neoplazie benignă, pancreatite, stomatite ulceroase, SNC: cefalee, insomnie, ameţeli, afazie, disfonie, mers anormal, hipertonie, hipoestezie, pareze, spasm generalizat, tremor, anxietate, depresie, nervozitate şi somnolenţă. CV: bradicardie, tromboză venoasă profundă, hipertensiune, palpitaţii, pericardite. Respirator: infecţii respiratorii, rinite, faringite, sinuzite, bronhospasm, dispnee, hemoptizie. Dermatologic: alopecie, angioedem, dermatite, eritem nodos, rash eritematos, prurit, prurit anal, psoriazis, ulceraţii cutanate. Hematologic: anemie, eozinofilie, granulocitopenie, leucocitoză, leucopenie, limfadenopatie, limfopenie, hemoragie, trombocitopenie. GU: disfuncţii menstruale, hematurie, nefrită interstiţială, poliurie, piurie. Musculoscheletal: mialgie, artrită, artropatie. Otic: otalgii, infectii otice, acufene. Manifestări generale: fatigabilitate, febră, mialgie, stări pseudogripale, infecţii virale, astenie. Diverse: epistaxis, disfunctie hepatică, abcese, infecţii, candidoză, parosmii, dureri toracice.
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
• CapsuleColită ulcerativăTrei capsule de 750 mg de 3 ori/zi (doza totală zilnică de 6,75 g) timp de 8 săptămâni. Unii pacienţi necesită un tratament de 12 săptămâni sau mai puţin. Un tratament de peste 12 săptămâni nu a fost asociat cu o eficienţă mai mare.
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
• Luaţi conform prescripţiei (3 capsule de 3 ori/zi) pentru a controla peristaltismul intestinal.• Folosiţi metode contraceptive eficiente şi evitaţi terapia în caz de sarcină.• Poate apare cefalee, G&V, diaree, durere abdominală si fatigabilitate; anunţaţi dacă persistă.• Anunţaţi apariţia durerilor abdominale prelungite, îngălbenirea ochilor sau a tegumentelor deoarece medicamentul poate provoca toxicitate hepatică. Respectaţi programul testelor de sânge şi al examenelor de colon.
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Investigaţi caracterul şi frecventa scaunelor. Evaluaţi zgomotele intestinale, distensia, durerea şi sensibilitatea abdominală. Monitorizaţi HLG, testele functionale hepatice şi renale.
marți, 10 februarie 2009
Bacitracină
Actiune terapeutica: Antibiotic, nespecific
Categorie de risc pentru sarcina: C
Denumire comerciala: AK-Tracin
MOD DE ACTIUNE
Are efect bactericid, bacteriostatic. Nu se absoarbe din tractul GI. La administrarea parenterală medicamentul este bine distribuit în lichidul ascitic şi pleural. Nefrotoxicitate crescută. Nu se foloseşte sistemic la copii. Evaluaţi funcţia renală înainte de, şi zilnic în timpul administrării. Nivelele plasmatice maxime: IM, 0,2-2 μg/mL după 2 h. 10-40% este eliminat prin rinichi după administrarea IM.
INDICATII
Parenteral: exclusiv în tratamentul pneumoniei indusă de stafilococ sau în empiem la copii. Unguent topic: pentru prevenirea infecţiilor în cazul leziunilor minore. Unguent oftalmic: infecţii oculare superficiale ale conjunctivei, sau corneei care implică specii de Staphylococus, S aureus, Streptococus, S. pneumoniae, S pyogenes, Corynebacterium, Neisseria, N. gonorrhoeae, şi streptococci beta hemolitici. Nu se vor folosi antibiotice topice în infecţii profunde ale ochilor, sau în cele cu risc de sistematizare.
CONTRAINDICATII
Hipersensibilitate sau reacţii toxice la bacitracină. Sarcina. Cheratită epitelială herpetică simplă, reacţie post-vaccinală, varicelă, infecţii oculare cu mycobacterii, infecţii fungice ale ochiului. Administrare concomitentă cu alţi agenţi nefrotoxici.
PRECAUTII
Folosirea IM poate cauza disfuncţia renală datorită necrozei tubulare şi glomerulare. De aceea, folosiţi doar la copii cu pneumonie stafilococică şi empiem datorat organismului susceptibil. Investigaţi funcţia renală înainte de, şi zilnic în timpul terapiei. Asiguraţi aportul necesar de fluide şi menţineţi fluxul renal la nivele normale. Opriţi administrarea dacă apare toxicitate renală. Evitaţi administrarea de alte medicamente nefrotoxice, în special streptomicină, canamicină, polimixină B, colistin, şi neomicină. Unguentele oftalmice pot intârzia reepitelizarea corneană. Administrarea prelungită sau repetată va avea ca rezultat multiplicarea bacteriilor şi fungilor rezistenţi, producând infecţii secundare. Unguentul topic se va folosi cu precauţie în timpul sarcinii.Administraţi IM la nivelul cadranului exterior al feselor; alternaţi locul injectării şi evitaţi injectarea repetată în aceeaşi regiune, datorită apariţiei tranzitorii a durerii. Pentru utilizarea IM, dizolvaţi în soluţie NaCl ce conţine 2% procain HCl. Asiguraţi-vă că concentraţia de bacitracină nu este <> 10000 UI/mL. În urma reconstituirii fiolei de 50000 UI cu 9,8 mL de solvent, rezultă o concentraţie de 5.000 UI/mL.Păstraţi medicamentul nereconstituit la 2-8°C. În aceleaşi condiţii, soluţiil sunt stabile timp de o săptămână. Nu amestecaţi bacitracina cu glicerina sau alţi polialcooli care pot determina deteriorarea medicamentului. Când este folosit topic, suprafaţa afectată poate fi acoperită cu un pansament steril.
EFECTE ADVERSE
Parenteral: nefrotoxicitate datorită necrozei glomerulare şi tubulare, şi a insuficienţei renale, reacţii toxice, G&V. Topic: dermatite alergice de contact, suprainfectări. Oftalmic: arsuri tranzitorii, iritaţie, inflamaţie, edem angioneurotic, urticarie, dermatite veziculare şi maculo-papulare.
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
• Doar IMCopii, de 2,5 kg sau mai mici: 900 unităţi/kg/zi în 2-3 doze divizate; copii peste 2,5 kg: 1000 unităţi/kg/zi în 2-3 doze divizate.• Unguent topicSe va aplica o cantitate mică de marimea unui vărf de deget, de 1-3 ori/zi după curăţirea ariei afectate. Nu se va folosi mai mult de o săptămână.• Unguent oftalmicInfecţii acute1 cm în partea inferioară a sacului conjunctival la fiecare 3-4 h până apar îmbunătăţiri. La încetarea terapiei se va reduce doza treptat.Infecţii uşoare spre medii1 cm de două sau de trei ori pe zi.
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
• Respectaţi indicaţiile de administrare. Curăţaţi zona înaintea administrării bacitracinei sub formă de pansamente umede sau unguent.• Nu aplicaţi unguentul topic în apropierea ochilor, nasului, gurii sau altor mucoase.• Anunţaţi orice lipsă de răspuns, sau apariţia rash-ului, sau simptomelor anormale.
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Monitorizaţi testele funcţionale hepatice şi asiguraţi aporturile şi eliminările în timpul terapiei parenterale. Testaţi zilnic pH-ul urinar; pH trebuie menţinut la o valoare peste 6 pentru a preveni leziunile renale. Păstraţi la îndemână NaHCO3 sau alte substanţe alkaline dacă pH-ul scade sub 6.Investigaţi antecedentele de infecţii (în special oculare), agenţii folosiţi, şi rezultatele acestora. În cazul infecţiilor oftalmice recurente efectuaţi culturi şi examinaţi oftalmologic.
INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE
Aminoglicozide. Nefrotoxicitate şi blocare a activităţii neuromusculare.Anestezice. Creşte blocarea neuromusculară → posibilă paralizie.Agenţi blocanţi neuromusculari. Blocare neuromusculară accentuată → posibilă paralizie.
Categorie de risc pentru sarcina: C
Denumire comerciala: AK-Tracin
MOD DE ACTIUNE
Are efect bactericid, bacteriostatic. Nu se absoarbe din tractul GI. La administrarea parenterală medicamentul este bine distribuit în lichidul ascitic şi pleural. Nefrotoxicitate crescută. Nu se foloseşte sistemic la copii. Evaluaţi funcţia renală înainte de, şi zilnic în timpul administrării. Nivelele plasmatice maxime: IM, 0,2-2 μg/mL după 2 h. 10-40% este eliminat prin rinichi după administrarea IM.
INDICATII
Parenteral: exclusiv în tratamentul pneumoniei indusă de stafilococ sau în empiem la copii. Unguent topic: pentru prevenirea infecţiilor în cazul leziunilor minore. Unguent oftalmic: infecţii oculare superficiale ale conjunctivei, sau corneei care implică specii de Staphylococus, S aureus, Streptococus, S. pneumoniae, S pyogenes, Corynebacterium, Neisseria, N. gonorrhoeae, şi streptococci beta hemolitici. Nu se vor folosi antibiotice topice în infecţii profunde ale ochilor, sau în cele cu risc de sistematizare.
CONTRAINDICATII
Hipersensibilitate sau reacţii toxice la bacitracină. Sarcina. Cheratită epitelială herpetică simplă, reacţie post-vaccinală, varicelă, infecţii oculare cu mycobacterii, infecţii fungice ale ochiului. Administrare concomitentă cu alţi agenţi nefrotoxici.
PRECAUTII
Folosirea IM poate cauza disfuncţia renală datorită necrozei tubulare şi glomerulare. De aceea, folosiţi doar la copii cu pneumonie stafilococică şi empiem datorat organismului susceptibil. Investigaţi funcţia renală înainte de, şi zilnic în timpul terapiei. Asiguraţi aportul necesar de fluide şi menţineţi fluxul renal la nivele normale. Opriţi administrarea dacă apare toxicitate renală. Evitaţi administrarea de alte medicamente nefrotoxice, în special streptomicină, canamicină, polimixină B, colistin, şi neomicină. Unguentele oftalmice pot intârzia reepitelizarea corneană. Administrarea prelungită sau repetată va avea ca rezultat multiplicarea bacteriilor şi fungilor rezistenţi, producând infecţii secundare. Unguentul topic se va folosi cu precauţie în timpul sarcinii.Administraţi IM la nivelul cadranului exterior al feselor; alternaţi locul injectării şi evitaţi injectarea repetată în aceeaşi regiune, datorită apariţiei tranzitorii a durerii. Pentru utilizarea IM, dizolvaţi în soluţie NaCl ce conţine 2% procain HCl. Asiguraţi-vă că concentraţia de bacitracină nu este <> 10000 UI/mL. În urma reconstituirii fiolei de 50000 UI cu 9,8 mL de solvent, rezultă o concentraţie de 5.000 UI/mL.Păstraţi medicamentul nereconstituit la 2-8°C. În aceleaşi condiţii, soluţiil sunt stabile timp de o săptămână. Nu amestecaţi bacitracina cu glicerina sau alţi polialcooli care pot determina deteriorarea medicamentului. Când este folosit topic, suprafaţa afectată poate fi acoperită cu un pansament steril.
EFECTE ADVERSE
Parenteral: nefrotoxicitate datorită necrozei glomerulare şi tubulare, şi a insuficienţei renale, reacţii toxice, G&V. Topic: dermatite alergice de contact, suprainfectări. Oftalmic: arsuri tranzitorii, iritaţie, inflamaţie, edem angioneurotic, urticarie, dermatite veziculare şi maculo-papulare.
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
• Doar IMCopii, de 2,5 kg sau mai mici: 900 unităţi/kg/zi în 2-3 doze divizate; copii peste 2,5 kg: 1000 unităţi/kg/zi în 2-3 doze divizate.• Unguent topicSe va aplica o cantitate mică de marimea unui vărf de deget, de 1-3 ori/zi după curăţirea ariei afectate. Nu se va folosi mai mult de o săptămână.• Unguent oftalmicInfecţii acute1 cm în partea inferioară a sacului conjunctival la fiecare 3-4 h până apar îmbunătăţiri. La încetarea terapiei se va reduce doza treptat.Infecţii uşoare spre medii1 cm de două sau de trei ori pe zi.
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
• Respectaţi indicaţiile de administrare. Curăţaţi zona înaintea administrării bacitracinei sub formă de pansamente umede sau unguent.• Nu aplicaţi unguentul topic în apropierea ochilor, nasului, gurii sau altor mucoase.• Anunţaţi orice lipsă de răspuns, sau apariţia rash-ului, sau simptomelor anormale.
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Monitorizaţi testele funcţionale hepatice şi asiguraţi aporturile şi eliminările în timpul terapiei parenterale. Testaţi zilnic pH-ul urinar; pH trebuie menţinut la o valoare peste 6 pentru a preveni leziunile renale. Păstraţi la îndemână NaHCO3 sau alte substanţe alkaline dacă pH-ul scade sub 6.Investigaţi antecedentele de infecţii (în special oculare), agenţii folosiţi, şi rezultatele acestora. În cazul infecţiilor oftalmice recurente efectuaţi culturi şi examinaţi oftalmologic.
INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE
Aminoglicozide. Nefrotoxicitate şi blocare a activităţii neuromusculare.Anestezice. Creşte blocarea neuromusculară → posibilă paralizie.Agenţi blocanţi neuromusculari. Blocare neuromusculară accentuată → posibilă paralizie.
Axert
Actiune terapeutica: Antimigrenos (agonist al receptorului serotoninergic 5-ht1)
Categorie de risc pentru sarcina: C
Substanta activa: Almotriptan Maleat
MOD DE ACTIUNE
Determină vasoconstrictie pe vasele cerebrale, inhibă eliberarea de neuropeptide şi scade conducerea nervoasă pe calea nervului trigemen. Bine absorbit după administrarea PO; debut: 30 min; nivele plasmatice maxime: 1-3 h. t ˝: 3-4 h. Metabolizat în ficat; metaboliţii şi medicamentul neschimbat (40%) sunt excretaţi în mare parte în urină.
INDICATII
În tratamentul migrenei acute, cu sau fără aură, la adulţi. Se foloseşte doar în diagnosticul definitiv de migrenă.
CONTRAINDICATII
Folosirea pentru a preveni migrena sau în tratamentul migrenei hemiplegice sau bazilare. Folosirea la pacienţii cu istoric de ischemie cardiacă (angină pectorală, istoric de IM, ischemie asimptomatică) sau la cei care au simptome sau analize ce indică boala cardiacă ischemică, vasospasmul coronarian (inclusiv angină Prinzmetal), sau alte boli severe CV. Folosirea la pacienţii la care boala coronariană necunoscută este suspectată prin prezenţa factorilor de risc cum ar fi hipertensiunea, hipercolesterolemia, fumatul, diabet, istoric familial sugestiv de boală coronariană, femeile la menopauză chirurgicală sau fiziologică, sau la barbaţii peste 40 de ani, exceptând cei care la analizele CV nu au prezentat risc de boală coronariană sau de cardiopatii de tip ischemic. Folosirea în hipertensiunea necontrolată, înainte de 24 h după tratamentul cu alt agonist 5-HT1 sau cu un medicament ce conţine ergotamină. Folosirea la copii sub 18 ani.
PRECAUTII
Pentru pacienţii care suferă de disfuncţii hepatice sau renale, nu depăşiţi o doză maximă zilnică de 12,5 mg şi o doză de start de 6,25 mg. Dacă prima doza nu are efect, reanalizaţi diagnosticul de migrenă înainte de a se administrara a doua doză. Siguranţa tratatării a mai mult de 4 episoade de migrenă într-o perioadă de 30 zile nu a fost studiată.Folosiţi cu precauţie în timpul lactaţiei şi în bolile ce pot altera absorbţia, metabolizarea sau excreţia medicamentului, cum ar fi disfuncţiile hepatice sau renale. Siguranţa şi eficacitatea administrării nu au fost determinate la copiii sub 18 ani sau în cazul cefaleelor fronto-orbitale.
EFECTE ADVERSE
CV: IM acut, tulburări de ritm cardiac, deces, hemoragii cerebrale, hemoragii subarahnoidiene, accident vascular cerebral, criză hipertensivă, fibrilaţie ventriculară, ischemie periferica, ischemie miocardică tranzitorie, tahicardie, vasospasm coronar, palpitaţii, ischemie colonica (cu dureri abdominale şi diaree cu sânge). SNC: somnolenţă, ameţeli, cefalee, tremor, vertij, anxietate. GI: G&V, xerostomie, crampe sau dureri abdominale, diaree, disepsie. Manifestari generale: astenie, frisoane, dureri de spate, toracice, de ceafă, oboseală. Respiratorii: faringită, rinită, dispnee, sinuzită, bronşită, epistaxis. Dermatologice: dermatită, eritem, prurit, rash. Oftalmice: conjunctivită, iritaţie oculară. Diverse: dureri ale urechii, hiperacuzie, alterări ale gustului, dismenoree.
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
• comprimateCefalee migrenoasăAdulţi: doză unică de 6,25 mg sau 12,5 mg (mai eficientă). Alegerea dozei se bazează pe criterii individuale. Dacă migrena reapare, doza poate fi repetată după 2 h, dar nu administraţi mai mult de 2 doze /24 h.
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
• Medicamentul acţionează prin micşorarea lumenului vascular al vaselor ce înconjoară creierul. Ţineţi evidenţa scrisă a migrenelor şi identificaţi factorii / alimentele / evenimentele ce coincid cu migrena.• Luaţi medicamentul numai conform indicaţiilor, pentru cefaleea migrenoasă; nu împarţiţi medicamentele cu altă persoană indiferent de simptome; nu-l utilizaţi pentru alt tip de dureri de cap.• Dacă cefaleea reapare, puteţi repeta doza după 2 h; nu depaşiţi 2 comprimate în 24 h.• Evitaţi triggerii cunoscuţi: ciocolata, branza, citrice, cofeina, alcoolul, lipsa somnului / meselor principale, etc.• Anunţaţi medicului orice efect secundar neobişnuit, intoleranţa sau lipsa răspunsului la medicament• Utilizaţi medicamentul cu precauţie când conduceti sau efectuaţi activităţi ce necesită atenţie sporită; poate produce ameţeală sau letargie.• Păstraţi medicamentul departe de caldură, lumină, umezeală; păstraţi într-un loc sigur.
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Analizaţi funcţia renală şi testele funcţionale hepatice; evaluaţi rezultatele pentru a observa existenţa unor disfuncţii. Evaluaţi prezenţa bolii coronariene, HT necontrolată şi factorii de risc cardiac. Reanalizaţi simptomele caracteristice; asiguraţi-vă că cefaleea nu este de tipul migrenei bazilare sau hemiplegică. Dacă nu sunteti sigur, consultati un neurolog.Ţineţi cont de medicamentele luate uzual pentru a vă asigura că nu există interacţiuni.• Testele de laborator: creşte creatin fosfokinaza serică. Hiperglicemie.
INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE
Dihidroergotamina. Posibil efect vasospastic aditiv; se folosesc la un interval de 24 h unul de celălalt.Eritromicina. Posibilă creştere a nivelelor almotriptanului.Inhibitori MAO. Scade clearence-ul almotriptanului.Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei. Rar, slabiciune, hiperreflexie şi lipsa coordonării.Itraconazol. Posibilă creşte a nivelelor şi ASC pentru almotriptan.Ketoconazol. Posibilă creştere a nivelelor almotriptanului.Metisergida. Posibil efect vasospastic aditiv; nu folosiţi la interval mai mic de 24 h ore între ele.Ritonavir. Posibilă creştere a nivelelor almotriptanului.
Categorie de risc pentru sarcina: C
Substanta activa: Almotriptan Maleat
MOD DE ACTIUNE
Determină vasoconstrictie pe vasele cerebrale, inhibă eliberarea de neuropeptide şi scade conducerea nervoasă pe calea nervului trigemen. Bine absorbit după administrarea PO; debut: 30 min; nivele plasmatice maxime: 1-3 h. t ˝: 3-4 h. Metabolizat în ficat; metaboliţii şi medicamentul neschimbat (40%) sunt excretaţi în mare parte în urină.
INDICATII
În tratamentul migrenei acute, cu sau fără aură, la adulţi. Se foloseşte doar în diagnosticul definitiv de migrenă.
CONTRAINDICATII
Folosirea pentru a preveni migrena sau în tratamentul migrenei hemiplegice sau bazilare. Folosirea la pacienţii cu istoric de ischemie cardiacă (angină pectorală, istoric de IM, ischemie asimptomatică) sau la cei care au simptome sau analize ce indică boala cardiacă ischemică, vasospasmul coronarian (inclusiv angină Prinzmetal), sau alte boli severe CV. Folosirea la pacienţii la care boala coronariană necunoscută este suspectată prin prezenţa factorilor de risc cum ar fi hipertensiunea, hipercolesterolemia, fumatul, diabet, istoric familial sugestiv de boală coronariană, femeile la menopauză chirurgicală sau fiziologică, sau la barbaţii peste 40 de ani, exceptând cei care la analizele CV nu au prezentat risc de boală coronariană sau de cardiopatii de tip ischemic. Folosirea în hipertensiunea necontrolată, înainte de 24 h după tratamentul cu alt agonist 5-HT1 sau cu un medicament ce conţine ergotamină. Folosirea la copii sub 18 ani.
PRECAUTII
Pentru pacienţii care suferă de disfuncţii hepatice sau renale, nu depăşiţi o doză maximă zilnică de 12,5 mg şi o doză de start de 6,25 mg. Dacă prima doza nu are efect, reanalizaţi diagnosticul de migrenă înainte de a se administrara a doua doză. Siguranţa tratatării a mai mult de 4 episoade de migrenă într-o perioadă de 30 zile nu a fost studiată.Folosiţi cu precauţie în timpul lactaţiei şi în bolile ce pot altera absorbţia, metabolizarea sau excreţia medicamentului, cum ar fi disfuncţiile hepatice sau renale. Siguranţa şi eficacitatea administrării nu au fost determinate la copiii sub 18 ani sau în cazul cefaleelor fronto-orbitale.
EFECTE ADVERSE
CV: IM acut, tulburări de ritm cardiac, deces, hemoragii cerebrale, hemoragii subarahnoidiene, accident vascular cerebral, criză hipertensivă, fibrilaţie ventriculară, ischemie periferica, ischemie miocardică tranzitorie, tahicardie, vasospasm coronar, palpitaţii, ischemie colonica (cu dureri abdominale şi diaree cu sânge). SNC: somnolenţă, ameţeli, cefalee, tremor, vertij, anxietate. GI: G&V, xerostomie, crampe sau dureri abdominale, diaree, disepsie. Manifestari generale: astenie, frisoane, dureri de spate, toracice, de ceafă, oboseală. Respiratorii: faringită, rinită, dispnee, sinuzită, bronşită, epistaxis. Dermatologice: dermatită, eritem, prurit, rash. Oftalmice: conjunctivită, iritaţie oculară. Diverse: dureri ale urechii, hiperacuzie, alterări ale gustului, dismenoree.
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
• comprimateCefalee migrenoasăAdulţi: doză unică de 6,25 mg sau 12,5 mg (mai eficientă). Alegerea dozei se bazează pe criterii individuale. Dacă migrena reapare, doza poate fi repetată după 2 h, dar nu administraţi mai mult de 2 doze /24 h.
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
• Medicamentul acţionează prin micşorarea lumenului vascular al vaselor ce înconjoară creierul. Ţineţi evidenţa scrisă a migrenelor şi identificaţi factorii / alimentele / evenimentele ce coincid cu migrena.• Luaţi medicamentul numai conform indicaţiilor, pentru cefaleea migrenoasă; nu împarţiţi medicamentele cu altă persoană indiferent de simptome; nu-l utilizaţi pentru alt tip de dureri de cap.• Dacă cefaleea reapare, puteţi repeta doza după 2 h; nu depaşiţi 2 comprimate în 24 h.• Evitaţi triggerii cunoscuţi: ciocolata, branza, citrice, cofeina, alcoolul, lipsa somnului / meselor principale, etc.• Anunţaţi medicului orice efect secundar neobişnuit, intoleranţa sau lipsa răspunsului la medicament• Utilizaţi medicamentul cu precauţie când conduceti sau efectuaţi activităţi ce necesită atenţie sporită; poate produce ameţeală sau letargie.• Păstraţi medicamentul departe de caldură, lumină, umezeală; păstraţi într-un loc sigur.
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Analizaţi funcţia renală şi testele funcţionale hepatice; evaluaţi rezultatele pentru a observa existenţa unor disfuncţii. Evaluaţi prezenţa bolii coronariene, HT necontrolată şi factorii de risc cardiac. Reanalizaţi simptomele caracteristice; asiguraţi-vă că cefaleea nu este de tipul migrenei bazilare sau hemiplegică. Dacă nu sunteti sigur, consultati un neurolog.Ţineţi cont de medicamentele luate uzual pentru a vă asigura că nu există interacţiuni.• Testele de laborator: creşte creatin fosfokinaza serică. Hiperglicemie.
INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE
Dihidroergotamina. Posibil efect vasospastic aditiv; se folosesc la un interval de 24 h unul de celălalt.Eritromicina. Posibilă creştere a nivelelor almotriptanului.Inhibitori MAO. Scade clearence-ul almotriptanului.Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei. Rar, slabiciune, hiperreflexie şi lipsa coordonării.Itraconazol. Posibilă creşte a nivelelor şi ASC pentru almotriptan.Ketoconazol. Posibilă creştere a nivelelor almotriptanului.Metisergida. Posibil efect vasospastic aditiv; nu folosiţi la interval mai mic de 24 h ore între ele.Ritonavir. Posibilă creştere a nivelelor almotriptanului.
Atomoxetine
Actiune terapeutica: Antidepresiv, inhibitor selectiv al serotoninei
Categorie de risc pentru sarcina: C
Denumire comerciala: Strattera
MOD DE ACTIUNE
Bine absorbit după folosirea PO; absorbţia este puţin afectată de mâncare. Nivele plasmatice maxime: 1-2 h. Aproape 98% este legat de proteinele plasmatice. T ˝: aproximativ 5 h. Excreţie principal prin urină.
INDICATII
Deficit de atenţie / tulburări hiperreactive (ADHD) după clasificarea DSM-IV-TR.
CONTRAINDICATII
Hipersensibilitate la atomoxetine sau la alte produse constituiente. Folosirea cu un inhibitor de monoaminoxidaza (IMAO) sau în timp de 2 săptămâni de la întreruperea IMAO. Folosirea în glaucom cu unghi închis datorită creşterii riscului de midriază.
PRECAUTII
Poate fi luat sau nu cu alimente. Folosiţi cu precauţie în hipertensiune, tahicardie, boală CV sau cerebrovasculară sau cu agenţi presori, datorită creşterilor induse de medicament ale TA şi frecvenţei cardiace. A se folosi cu precauţie în orice boală ce predispune la hipotensiune, şi în timpul lactaţiei. În insuficienţa hepatică moderată, se vor reduce iniţial dozele la 50% din normal. În insuficienţa hepatică severă, reducerea iniţială a dozei va fi la 25% din normal.Pentru copii şi adolescenţii până în 70 kg cărora le-a fost administrată fluoxetină, chinidină, ori paroxetină, doza iniţială va fi de 0,5 mg/kg/zi, iar dozele vor fi crescute la 1,2 mg/kg/zi doar dacă simptomele nu se îmbunătăţesc după 4 săptămâni, iar doza iniţială este bine tolerată. La copii şi adolescenţii peste 70 kg cărora le-a fost administrat fluoxetină, chinidină, ori paroxetină, doza iniţială de 40 mg/zi va fi crescută la doza uzuală de 80 mg/zi dacă simptomele nu se îmbunătăţesc după 4 săptămâni, iar doza iniţială este bine tolerată. Nu a fost evaluată utilizarea la copii mai mici de 6 ani, pentru mai mult de 9 săptămâni la copii şi adolescenti, şi pentru 10 săptămâni la adulţi. Terapia poate fi întreruptă fără a se micşora mai întâi dozele.Depozitaţi la temperatura camerei între 15-30°C.
EFECTE ADVERSE
SNC: iritabilitate, somnolenţă, ameţeli, parestezii, insomii, depresie, tremor, cefalee, schimbări de comportament, plâns. GI: G&V, dispepsie, diaree, constipaţie, gastroenterite virale. CV: hipotensiune posturală, hipertensiune, tahicardie sinusală, palpitaţii. Hipersensibilitate: edem angioneurotic, urticarie, rash. Respirator: tuse, rinoree, sinuzite, congestie nazală sau sinusală, rinofaringită, IRCS. Dermatologic: dermatite, prurit, hipersudoraţie. GU: retenţie urinară, disfuncţii ejaculatorii, impotenţă, dificultăţi de micţiune, dismenoree, menstre întârziate, menstre neregulate, orgasm anormal, prostatite. Manifestări generale: fatigabilitate, rigor, apetit scăzut, anorexie, artralgie, mialgie.
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
• CapsuleADHDAdulţi şi copii / adolescenţi peste 70 kg, iniţial: 40 mg/zi. Poate fi crescută după minim 3 zile pâna la o doză zilnică totală de aproape 80 mg. După 2-4 săptămâni doza poate fi crescută la maxim 100 mg la cei care nu au obţinut raspunsul optim.Copii şi adolescenţi pâna la 70 kg, iniţial: aprox. 0,5 mg/kg corp/zi. Poate fi crescută după un minim de 3 zile la un total zilnic de aproape 1, 2mg/kg. Nu s-au observat beneficii remarcabile pentru doze mai mari de 1,2 mg/kg/zi. A nu se depăşi doza maximă de 1,4 mg/kg sau 100 mg.
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
• Poate fi luat cu sau fără mâncare. Dacă se sare peste o doză, luaţi-o cât mai curând posibil însă fără a depăşi doza maximă prescrisă pentru 24 de ore.• Nu luaţi nici un alt medicament prescris sau nu, plante, sau suplimente nutritive fără aprobarea medicului.• Poate provoca tulburări emoţionale, durere intestinală, discomfort GI; terapia se va continua.• Nu conduceţi maşini sau manevraţi utilaje până la trecerea efectului medicamentului.• Pot apare S&S ale reacţiilor alergice, ce ce necesită tratament imediat.• Poate să apară inhibiţia sexuală; trebuie raportată.• La copiii în creştere se vor asigura consiliere psihosocială, teste de laborator, şi monitorizări regulate.
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Monitorizaţi SV, înălţimea şi greutatea. Se vor nota creşterile în greutate câştigate în timpul terapiei de lungă durată; se poate întrerupe terapia la copiii care nu cresc, sau nu iau în greutate satisfacător. Asiguraţi-vă că nu există psihoze, triggeri de mediu, sau boli psihice nediagnosticate. Evaluţi lista cu medicamentele prescrise pentru a evita interacţiunile. Poate creşte frecvenţa cardiacă şi TA; a se folosi cu grijă în HTA, boli cardio / cerebrovasculare. Dozele se vor ajusta în funcţie de disfuncţiile hepatice.
SUPRADOZAREA
Simptome: creşterea efectelor adverse. Tratament: monitorizaţi cu grijă şi asiguraţi tratament suportiv. Golirea stomacului şi administrarea repetată de cărbune activat (cu sau fără purgative) poate preveni absorbţia sistemică.
INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE
Agenţii presori. Posibile efecte asupra TA; administraţi cu grijă.Albuterol. Potenţează efectele CV ale albuterolului.Chinidina. Creşte ASC pentru atomoxetină şi Cmax; luaţi în considerare reducerea dozelor.Fluoxetina. Creşte ASC pentru atomoxetină şi Cmax; luaţi în considerare reducerea dozelor.IMAO. Reacţii posibil serioase, câteodată fatale, incluzând hipertermie, rigiditate, mioclonii, instabilitate autonomică, agitaţie extremă, delir, şi comă; a nu se folosi împreună.Midazolam. Creşte ASC pentru midazolam.Paroxetina. Creşte ASC pentru atomoxetină şi Cmax; luaţi în considerare reducerea dozelor.
Categorie de risc pentru sarcina: C
Denumire comerciala: Strattera
MOD DE ACTIUNE
Bine absorbit după folosirea PO; absorbţia este puţin afectată de mâncare. Nivele plasmatice maxime: 1-2 h. Aproape 98% este legat de proteinele plasmatice. T ˝: aproximativ 5 h. Excreţie principal prin urină.
INDICATII
Deficit de atenţie / tulburări hiperreactive (ADHD) după clasificarea DSM-IV-TR.
CONTRAINDICATII
Hipersensibilitate la atomoxetine sau la alte produse constituiente. Folosirea cu un inhibitor de monoaminoxidaza (IMAO) sau în timp de 2 săptămâni de la întreruperea IMAO. Folosirea în glaucom cu unghi închis datorită creşterii riscului de midriază.
PRECAUTII
Poate fi luat sau nu cu alimente. Folosiţi cu precauţie în hipertensiune, tahicardie, boală CV sau cerebrovasculară sau cu agenţi presori, datorită creşterilor induse de medicament ale TA şi frecvenţei cardiace. A se folosi cu precauţie în orice boală ce predispune la hipotensiune, şi în timpul lactaţiei. În insuficienţa hepatică moderată, se vor reduce iniţial dozele la 50% din normal. În insuficienţa hepatică severă, reducerea iniţială a dozei va fi la 25% din normal.Pentru copii şi adolescenţii până în 70 kg cărora le-a fost administrată fluoxetină, chinidină, ori paroxetină, doza iniţială va fi de 0,5 mg/kg/zi, iar dozele vor fi crescute la 1,2 mg/kg/zi doar dacă simptomele nu se îmbunătăţesc după 4 săptămâni, iar doza iniţială este bine tolerată. La copii şi adolescenţii peste 70 kg cărora le-a fost administrat fluoxetină, chinidină, ori paroxetină, doza iniţială de 40 mg/zi va fi crescută la doza uzuală de 80 mg/zi dacă simptomele nu se îmbunătăţesc după 4 săptămâni, iar doza iniţială este bine tolerată. Nu a fost evaluată utilizarea la copii mai mici de 6 ani, pentru mai mult de 9 săptămâni la copii şi adolescenti, şi pentru 10 săptămâni la adulţi. Terapia poate fi întreruptă fără a se micşora mai întâi dozele.Depozitaţi la temperatura camerei între 15-30°C.
EFECTE ADVERSE
SNC: iritabilitate, somnolenţă, ameţeli, parestezii, insomii, depresie, tremor, cefalee, schimbări de comportament, plâns. GI: G&V, dispepsie, diaree, constipaţie, gastroenterite virale. CV: hipotensiune posturală, hipertensiune, tahicardie sinusală, palpitaţii. Hipersensibilitate: edem angioneurotic, urticarie, rash. Respirator: tuse, rinoree, sinuzite, congestie nazală sau sinusală, rinofaringită, IRCS. Dermatologic: dermatite, prurit, hipersudoraţie. GU: retenţie urinară, disfuncţii ejaculatorii, impotenţă, dificultăţi de micţiune, dismenoree, menstre întârziate, menstre neregulate, orgasm anormal, prostatite. Manifestări generale: fatigabilitate, rigor, apetit scăzut, anorexie, artralgie, mialgie.
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
• CapsuleADHDAdulţi şi copii / adolescenţi peste 70 kg, iniţial: 40 mg/zi. Poate fi crescută după minim 3 zile pâna la o doză zilnică totală de aproape 80 mg. După 2-4 săptămâni doza poate fi crescută la maxim 100 mg la cei care nu au obţinut raspunsul optim.Copii şi adolescenţi pâna la 70 kg, iniţial: aprox. 0,5 mg/kg corp/zi. Poate fi crescută după un minim de 3 zile la un total zilnic de aproape 1, 2mg/kg. Nu s-au observat beneficii remarcabile pentru doze mai mari de 1,2 mg/kg/zi. A nu se depăşi doza maximă de 1,4 mg/kg sau 100 mg.
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
• Poate fi luat cu sau fără mâncare. Dacă se sare peste o doză, luaţi-o cât mai curând posibil însă fără a depăşi doza maximă prescrisă pentru 24 de ore.• Nu luaţi nici un alt medicament prescris sau nu, plante, sau suplimente nutritive fără aprobarea medicului.• Poate provoca tulburări emoţionale, durere intestinală, discomfort GI; terapia se va continua.• Nu conduceţi maşini sau manevraţi utilaje până la trecerea efectului medicamentului.• Pot apare S&S ale reacţiilor alergice, ce ce necesită tratament imediat.• Poate să apară inhibiţia sexuală; trebuie raportată.• La copiii în creştere se vor asigura consiliere psihosocială, teste de laborator, şi monitorizări regulate.
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Monitorizaţi SV, înălţimea şi greutatea. Se vor nota creşterile în greutate câştigate în timpul terapiei de lungă durată; se poate întrerupe terapia la copiii care nu cresc, sau nu iau în greutate satisfacător. Asiguraţi-vă că nu există psihoze, triggeri de mediu, sau boli psihice nediagnosticate. Evaluţi lista cu medicamentele prescrise pentru a evita interacţiunile. Poate creşte frecvenţa cardiacă şi TA; a se folosi cu grijă în HTA, boli cardio / cerebrovasculare. Dozele se vor ajusta în funcţie de disfuncţiile hepatice.
SUPRADOZAREA
Simptome: creşterea efectelor adverse. Tratament: monitorizaţi cu grijă şi asiguraţi tratament suportiv. Golirea stomacului şi administrarea repetată de cărbune activat (cu sau fără purgative) poate preveni absorbţia sistemică.
INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE
Agenţii presori. Posibile efecte asupra TA; administraţi cu grijă.Albuterol. Potenţează efectele CV ale albuterolului.Chinidina. Creşte ASC pentru atomoxetină şi Cmax; luaţi în considerare reducerea dozelor.Fluoxetina. Creşte ASC pentru atomoxetină şi Cmax; luaţi în considerare reducerea dozelor.IMAO. Reacţii posibil serioase, câteodată fatale, incluzând hipertermie, rigiditate, mioclonii, instabilitate autonomică, agitaţie extremă, delir, şi comă; a nu se folosi împreună.Midazolam. Creşte ASC pentru midazolam.Paroxetina. Creşte ASC pentru atomoxetină şi Cmax; luaţi în considerare reducerea dozelor.
Asendin
Actiune terapeutica: Antidepresiv triciclic
Categorie de risc pentru sarcina: C
Substanta activa: Amoxapină
MOD DE ACTIUNE
Adiţional efectului său asupra monoaminelor, medicamentul blochează receptorii dopaminergici. Are efect anticolinergic semnificativ, de sedare moderată, şi efect ortostatic hipotensiv moderat. Vârfurile nivelelor sanguine: 90 min. Nivele plasmatice eficiente: 200-500 ng/mL. Timpul până la nivele de platou : 2-7 zile. T ˝: 8 h; T ˝ al metabolitului principal activ: 30 h. Excretat în urină.
INDICATII
Depresii endogene şi psihotice, cât şi cele nevrotice sau reactive. Depresie însoţită de anxietate sau agitaţie.
CONTRAINDICATII
Doze mari la pacienţii ce au suferit de atacuri convulsive. În timpul recuperării acute după IM. Folosirea la copii sub 16 ani.
PRECAUTII
Siguranţa folosirii în timpul lactaţiei nu a fost determinată.
EFECTE ADVERSE
Diskinezie tardivă. Supradozarea poate duce la convulsii (frecvent), sindromul neuroleptic malign, tumefacţie testiculară, disfuncţii sexuale, mărirea sânilor atât la femeie cât şi la bărbat.
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
• comprimateAntidepresivAdulţi, individualizat, iniţial: 50 mg 2/zi-3/zi Doza poate fi mărită până la 100 mg 2/zi-3/zi în prima săptămână. Datorită efectului de sedare nu folosiţi doze mai mari de 300 mg decât dacă cele până la 300 mg au fost ineficiente timp de cel puţin 14 zile. Întreţinere: 300 mg/zi ca doză unică, înainte de culcare. Pacienţii spitalizaţi: până la 150 mg 4/zi Bătrâni, iniţial: 25 mg 2/zi-3/zi Dacă este necesar şi doza este tolerată, poate fi mărită la 50 mg 2/zi-3/zi după prima săptămână. Întreţinere: până la 300 mg/zi înainte de culcare.
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
Luaţi medicamentul în timpul mesei pentru a preveni discomfortul gastric.Luaţi întreaga doză înainte de culcare dacă apare efectul de sedare în timpul zilei.Anunţaţi din timp efectele SNC ale diskineziei tardive, adică, mişcări lente repetitive.
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Efectuaţi ECG, electroliţi, testele funcţionale renale şi hepatice. Anticipaţi folosirea dozelor reduse la pacienţii bătrâni sau la cei cu disfuncţii organice.
Categorie de risc pentru sarcina: C
Substanta activa: Amoxapină
MOD DE ACTIUNE
Adiţional efectului său asupra monoaminelor, medicamentul blochează receptorii dopaminergici. Are efect anticolinergic semnificativ, de sedare moderată, şi efect ortostatic hipotensiv moderat. Vârfurile nivelelor sanguine: 90 min. Nivele plasmatice eficiente: 200-500 ng/mL. Timpul până la nivele de platou : 2-7 zile. T ˝: 8 h; T ˝ al metabolitului principal activ: 30 h. Excretat în urină.
INDICATII
Depresii endogene şi psihotice, cât şi cele nevrotice sau reactive. Depresie însoţită de anxietate sau agitaţie.
CONTRAINDICATII
Doze mari la pacienţii ce au suferit de atacuri convulsive. În timpul recuperării acute după IM. Folosirea la copii sub 16 ani.
PRECAUTII
Siguranţa folosirii în timpul lactaţiei nu a fost determinată.
EFECTE ADVERSE
Diskinezie tardivă. Supradozarea poate duce la convulsii (frecvent), sindromul neuroleptic malign, tumefacţie testiculară, disfuncţii sexuale, mărirea sânilor atât la femeie cât şi la bărbat.
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
• comprimateAntidepresivAdulţi, individualizat, iniţial: 50 mg 2/zi-3/zi Doza poate fi mărită până la 100 mg 2/zi-3/zi în prima săptămână. Datorită efectului de sedare nu folosiţi doze mai mari de 300 mg decât dacă cele până la 300 mg au fost ineficiente timp de cel puţin 14 zile. Întreţinere: 300 mg/zi ca doză unică, înainte de culcare. Pacienţii spitalizaţi: până la 150 mg 4/zi Bătrâni, iniţial: 25 mg 2/zi-3/zi Dacă este necesar şi doza este tolerată, poate fi mărită la 50 mg 2/zi-3/zi după prima săptămână. Întreţinere: până la 300 mg/zi înainte de culcare.
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
Luaţi medicamentul în timpul mesei pentru a preveni discomfortul gastric.Luaţi întreaga doză înainte de culcare dacă apare efectul de sedare în timpul zilei.Anunţaţi din timp efectele SNC ale diskineziei tardive, adică, mişcări lente repetitive.
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Efectuaţi ECG, electroliţi, testele funcţionale renale şi hepatice. Anticipaţi folosirea dozelor reduse la pacienţii bătrâni sau la cei cu disfuncţii organice.
Arixtra
Actiune terapeutica: Anticoagulant
Categorie de risc pentru sarcina: B
Substanta activa: Fondaparin
MOD DE ACTIUNE
Nu inactivează trombina (factorul II activat), nu acţionează asupra trombocitelor şi nu afectează funcţia fibrinolitică sau timpul de coagulare. Este absorbit rapid şi complet la administrarea SC. Nivel maxim: 2 h. Nu se leagă semnificativ de proteine plasmatice sau de hematii. Excretat nemodificat în urină. T ˝, eliminare: 17-21 h. Eliminarea este întârziată la cei în vârstă, cei cu insuficienţă renală şi cei cu greutate mai mică de 50 kg. Efectul anticoagulant poate dura 2-4 zile la cei cu funcţie renală bună şi mai mult la cei cu insuficienţă renală.
INDICATII
Profilaxia trombozei venoase profunde la pacienţii ce au suferit o intervenţie chirurgicală la şold (fractură, protezarea şoldului) sau operaţie de protezare a genunchiului. Poate fi folosit până la 35 zile la pacienţii cu intervenţii chirurgicale pentru fractură de şold.
CONTRAINDICATII
Uz IM la cei cu insuficienţă renală gravă (CCR < 30 mL/min) sau cu greutate < 50 kg (datorită riscului crescut de hemoragii). La cei la care apar hemoragii masive, endocardite bacteriene, trombocitopenie datorită anticorpilor antitrombocitari, sau la cei cu sensibilitate la fondaparină.
PRECAUTII
La pacienţii care fac anestezie epidurală / spinală şi sunt în tratament cu anticoagulante cu greutate moleculară mică sau fondaparină pentru prevenţia complicaţiilor trombotice, pot apărea hematoame epidurale sau spinale ce pot produce paralizii de lungă durată. Riscul creşte la traume epidurale sau spinale repetate. Monitorizaţi permanet pentru apariţia de simptome şi semne neurologice. Dacă apar manifestări neurologice acestea se tratează separat. Evaluaţi beneficiile / riscurile intevenţiilor nevraxiale la pacienţii anticoagulaţi. Riscul de hemoragii creşte în insuficienţa renală. Se utilizează cu atenţie pe durata lactaţiei, în insufiecienţa renală moderată, la pacienţii în vârstă, la cei cu hemoragii oculte, TA necontrolată, istoric de ulcer GI recent, retinopatie diabetică sau hemoragii. Se utilizează cu foarte mare prudenţă în condiţii de risc crescut de hemoragii, inclusiv tulburări congenitale sau dobândite ce determină hemoragii, ulcer activ, angiodisplazie GI, AVC hemoragic, la cei trataţi în paralel cu inhibitori trombocitari, sau la scurt timp după o intervenţie chirurgicală pe creier, măduvă sau ochi. Siguranţa şi eficacitatea folosirii nu a fost demonstrată la copii. Se administrează în doză unică. Nu se asociaza cu alte medicamente. Se administrează în ţesut adipos şi se alternează locul de injectare. Se depozitează la temperaturi între 15-30şC. Nu se lasă la îndemâna copiilor.
EFECTE ADVERSE
Hemoragice. Cea mai fecventă complicaţie este reprezentată de sângerări intracraniene, cerebrale, retroperitoneale, intra-oculare, pericardice, spinale sau suprarenale; sau operaţiile datorită sângerărilor. CV: edem, hipotensiune, hemoragii post-operatorii. GI: G&V, constipaţie / diaree, dispepsie. SNC: insomnii, ameţeli, confuzie, cefalee. GU: retenţie urinară. Dermatologic: hematom, purpură, rash, erupţii buloase. Atipice: trombocitopenie, sângerări la locul infecţiei, prurit, anemie, febră, durere.
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
• ScFractură de şold, protezare de şold sau genunchiAdulţi, iniţial: 2,5 mg date la 6-8 h după operaţie. Administrarea la 6 ore înainte de operaţie a fost asociată cu risc crescut de hemoragii. Durata: 2,5 mg o dată pe zi 5-9 zile (a fost tolerat un tratament de până la 11 zile).
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
• Medicamentul este folosit pentru prevenirea formării de trombi în extremităţile în care circulaţia a fost compromisă ca urmare a unor intervenţii chirurgicale. Trombii pot intra în circulaţie şi ajunge la plămân cauzând edem pulmonar cu potenţial letal.• Se administrează în zona recomandată, se ia un pliu de piele, se injectează soluţia, se extrage setinga.• Se folosesc seringi preumplute. Se pastrează la un loc sigur.• Anunţaţi orice efect advers: dureri ale extremităţilor, dureri de torace, dificultăţi respiratorii, sau alte simptome neobişnuite.
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Evaluaţi condiţiile ce pot intefera cu terapia (vârsta, greutatea, istoricul de ulcer GI, retinopatie diabetică, HTA necontrolată, hemoragii, sau trombocitopenia indusă de heparină).Investigaţi apariţia hemoragiilor. Evaluaţi mobilitatea şi respectarea exerciţiilor fizice. Evaluaţi cu precauţie apariţia S&S de sindrom neurologic. Monitorizaţi HLG, INR, potasemia, funcţiile renală şi hepatică.• Testele de laborator: cresc AST, ALT. Hipokalemie.
Categorie de risc pentru sarcina: B
Substanta activa: Fondaparin
MOD DE ACTIUNE
Nu inactivează trombina (factorul II activat), nu acţionează asupra trombocitelor şi nu afectează funcţia fibrinolitică sau timpul de coagulare. Este absorbit rapid şi complet la administrarea SC. Nivel maxim: 2 h. Nu se leagă semnificativ de proteine plasmatice sau de hematii. Excretat nemodificat în urină. T ˝, eliminare: 17-21 h. Eliminarea este întârziată la cei în vârstă, cei cu insuficienţă renală şi cei cu greutate mai mică de 50 kg. Efectul anticoagulant poate dura 2-4 zile la cei cu funcţie renală bună şi mai mult la cei cu insuficienţă renală.
INDICATII
Profilaxia trombozei venoase profunde la pacienţii ce au suferit o intervenţie chirurgicală la şold (fractură, protezarea şoldului) sau operaţie de protezare a genunchiului. Poate fi folosit până la 35 zile la pacienţii cu intervenţii chirurgicale pentru fractură de şold.
CONTRAINDICATII
Uz IM la cei cu insuficienţă renală gravă (CCR < 30 mL/min) sau cu greutate < 50 kg (datorită riscului crescut de hemoragii). La cei la care apar hemoragii masive, endocardite bacteriene, trombocitopenie datorită anticorpilor antitrombocitari, sau la cei cu sensibilitate la fondaparină.
PRECAUTII
La pacienţii care fac anestezie epidurală / spinală şi sunt în tratament cu anticoagulante cu greutate moleculară mică sau fondaparină pentru prevenţia complicaţiilor trombotice, pot apărea hematoame epidurale sau spinale ce pot produce paralizii de lungă durată. Riscul creşte la traume epidurale sau spinale repetate. Monitorizaţi permanet pentru apariţia de simptome şi semne neurologice. Dacă apar manifestări neurologice acestea se tratează separat. Evaluaţi beneficiile / riscurile intevenţiilor nevraxiale la pacienţii anticoagulaţi. Riscul de hemoragii creşte în insuficienţa renală. Se utilizează cu atenţie pe durata lactaţiei, în insufiecienţa renală moderată, la pacienţii în vârstă, la cei cu hemoragii oculte, TA necontrolată, istoric de ulcer GI recent, retinopatie diabetică sau hemoragii. Se utilizează cu foarte mare prudenţă în condiţii de risc crescut de hemoragii, inclusiv tulburări congenitale sau dobândite ce determină hemoragii, ulcer activ, angiodisplazie GI, AVC hemoragic, la cei trataţi în paralel cu inhibitori trombocitari, sau la scurt timp după o intervenţie chirurgicală pe creier, măduvă sau ochi. Siguranţa şi eficacitatea folosirii nu a fost demonstrată la copii. Se administrează în doză unică. Nu se asociaza cu alte medicamente. Se administrează în ţesut adipos şi se alternează locul de injectare. Se depozitează la temperaturi între 15-30şC. Nu se lasă la îndemâna copiilor.
EFECTE ADVERSE
Hemoragice. Cea mai fecventă complicaţie este reprezentată de sângerări intracraniene, cerebrale, retroperitoneale, intra-oculare, pericardice, spinale sau suprarenale; sau operaţiile datorită sângerărilor. CV: edem, hipotensiune, hemoragii post-operatorii. GI: G&V, constipaţie / diaree, dispepsie. SNC: insomnii, ameţeli, confuzie, cefalee. GU: retenţie urinară. Dermatologic: hematom, purpură, rash, erupţii buloase. Atipice: trombocitopenie, sângerări la locul infecţiei, prurit, anemie, febră, durere.
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
• ScFractură de şold, protezare de şold sau genunchiAdulţi, iniţial: 2,5 mg date la 6-8 h după operaţie. Administrarea la 6 ore înainte de operaţie a fost asociată cu risc crescut de hemoragii. Durata: 2,5 mg o dată pe zi 5-9 zile (a fost tolerat un tratament de până la 11 zile).
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
• Medicamentul este folosit pentru prevenirea formării de trombi în extremităţile în care circulaţia a fost compromisă ca urmare a unor intervenţii chirurgicale. Trombii pot intra în circulaţie şi ajunge la plămân cauzând edem pulmonar cu potenţial letal.• Se administrează în zona recomandată, se ia un pliu de piele, se injectează soluţia, se extrage setinga.• Se folosesc seringi preumplute. Se pastrează la un loc sigur.• Anunţaţi orice efect advers: dureri ale extremităţilor, dureri de torace, dificultăţi respiratorii, sau alte simptome neobişnuite.
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Evaluaţi condiţiile ce pot intefera cu terapia (vârsta, greutatea, istoricul de ulcer GI, retinopatie diabetică, HTA necontrolată, hemoragii, sau trombocitopenia indusă de heparină).Investigaţi apariţia hemoragiilor. Evaluaţi mobilitatea şi respectarea exerciţiilor fizice. Evaluaţi cu precauţie apariţia S&S de sindrom neurologic. Monitorizaţi HLG, INR, potasemia, funcţiile renală şi hepatică.• Testele de laborator: cresc AST, ALT. Hipokalemie.
Argatroban
Actiune terapeutica: Anticoagulant, inhibitor trombinic
Categorie de risc pentru sarcina: B
Denumire comerciala: Argatroban
MOD DE ACTIUNE
Un inhibitor direct al trombinei, sintetic, derivat din L-arginină. Inhibă atât trombina liberă cât şi cea de la nivelul cheagului. Are efect minor / insgnifiant asupra tripsinei, factorului Xa, plasminei şi asupra kalikreinei. Nu interacţionează cu anticorpii induşi de heparină. Se distribuie în special în lichidul extracelular. Nivelele pe platou apar prin perfuzie IV, la 1-3 h şi se menţin până la oprirea perfuzării. Metabolizat în ficat. T ˝ terminal: 39-51 min. Excretat în fecale, în principal prin excreţie biliară.
INDICATII
Profilaxia sau tratamentul trombozelor în tormbocitopenia indusă de heparină. Anticoagulant la pacienţii cu, sau cu risc de trombocitopenie indusă de heparină ce suferă intervenţii coronariene percutane.
CONTRAINDICATII
În hemoragiile majore, hipersensibilitatea la medicament sau orice alt component al produsului. Folosirea concomitentă a heparinei. Lactaţia.
PRECAUTII
Folosiţi cu precauţie în bolile hepatice, în bolile sau situaţiile ce cresc riscul hemoragiilor, inclusiv hipertensiune severă, imediat după puncţia rahidiană, anestezie spinală, intervenţii chirurgicale, boli de coagulare dobândite sau congenitale, leziuni GI (ulceraţii).Argatroban este o soluţie transparentă, incoloră sau glben pal şi puţin vâscoasă. Aruncaţi fiola de argatroban dacă aceasta este tulbure sau dacă se observă un precipitat.Întrerupeţi terapia cu orice anticoagulant înainte de a administra argatroban. Dacă argatroban este administrat după terapia cu heparină, între cele două medicamente trebuie lăsată o perioadă de timp necesară revenirii APTT-ului la normal. Pentru a pregăti perfuzia IV diluaţi medicamentul în soluţie de 0,9% NaCl, soluţie dextroză 5%, astfel încât concentraţia să finală să fie 1 mg/mL. Diluaţi astfel fiecare flacon de 2,5 mL de 100 de ori amestecând cu 250 mL de diluent. Amestecaţi soluţia reconstituită prin rasturnarea repetată a pungii de perfuzie timp de 1 min. După preparare soluţia poate fi tulbure datorită microprecipitatelor formate. Acestea se dizolvă imediat după agitare. Dacă este preparată corect, pH-ul soluţiei ar trebui să fie între 3,2 şi 7,5.Folosirea argtrobanului şi warfarinei cauzează prelungirea INR mai mult decât ar avea efect warfarina singură. Monitorizaţi INR zilnic dacă se administrează argatroban şi warfarină simultan. În mod normal, în cazul dozelor de 2 μg/kg/min sau mai puţin de argatroban, acestea pot fi întrerupte dacă INR creşte peste 4 în terapia combinată. Dacă argatroban se întrerupe, se va măsura din nou INR după 4-6 ore. Dacă INR este sub valorile normale reîncepeţi terapia şi repetaţi procedurile amintite zilnic până când se ating nivele terapeutice ale warfarinei în monoterapie.Pentru doze de argatroban mai mari de 2 μg/kg/min, relatia dintre INR din terapia doar cu warfarină şi INR din terapia combinată, este mai puţin predictibilă. De aceea reduceţi temporar doza de argatroban la 2 μg/kg/min. Repetaţi INR la argatroban şi warfarină la 4-6 h după reducerea dozei de argatroban şi urmaţi indicaţiile de mai sus pentru a administra argatroban în doze mai 2 μg/kg/min sau mai puţin.Soluţiile preparate sunt stabile la temperaturi între 15-30°C timp de 24 h la lumina camerei. Soluţiile sunt stabile până la 48 de ore la 2-8°C la întuneric. Nu expuneţi soluţia direct în lumina soarelui.Siguranţa şi eficacitatea medicamentului nu au fost determinate la copiii sub 18 ani.
EFECTE ADVERSE
Hemoragii: hemoragii majore iclusiv GI, GU / hematurie, H&H scăzute, hemoragie multisistemică şi CID, a porţiunii de membru ramasă după amputare, hemoragie intracraniană, hemoragie retroperitoneala. Hemoargii minore: inclusiv GI şi GU / hematurie, pelvine, hemoptizie, bronşice. Hemoragii intracraniene la pacienţii cu IM acut în tratament cu argatoban şi streptokinază. Alergice: reacţii ale cailor aeriene, rash, erupţii buloase, vasodilataţie. GI: diaree, G&V, BRGE, hemoragie GI. CV: hipotensiune, stop cardiac, TV, IM, tromboză coronariană, ischemie miocardiacă, ocluzie coronară, tromboză arterială, tulburări vasculare / cerebrovasculare, bradicardie, fibrilaţie atriala. Respiratorii: dispnee, pneumonie, edem pulmonar. GU: infecţii urinare, disfuncţie renală. Diverse: febră, durere, infecţii, cefalee, sepsis.
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
• perfuzie IVTrombocitopenie indusă de heparină (HIT) sau trombocitopenie indusă de heparină şi sindromul trombozei (HITTS)Adulţi, iniţial, fără disfuncţii hepatice: 2 μg/kg/min în perfuzie IV continuă. După doza iniţială, ajustati doza, fără să depaşiţi 10 μg/kg/min, până când APTT se menţine crescut de 1,5-3 ori peste valorile normale, fără a depaşi 100 sec.Intervenţie coronariana percutană la pacienţii cu HIT / HITTS:Adulţi, iniţial: începeti o perfuzare continuă la o rată de 25 μg/kg şi un bolus de 350 μg/kg administrate printr-o linie venoasă de diametru mare timp de 3-5 min. Verificaţi timpul de coagulare (TC) la 5-10 min după injecţia în bolus. Dacă TC este peste 300 sec se poate realiza intervenţia. Dacă TC este sub 300 sec administraţi un al doilea bolus IV de 150 μg/min, creşteţi rata perfuzarii la 30 μg/kg/min, şi verificaţi TC după 5-10 min. Dacă TC depăşeşte 450 sec, scădeţi rata perfuzarii la 15 μg/kg/min şi verificaţi TC după 5-10 min. Dacă TC are valori între 300-450 sec menţineţi rata perfuzării pe durata intervenţiei. În eventualitatea disecţiei, necesităţii închiderii rapide, formarea de trombi în timpul procedurii sau inabilitatea de a menţine TC peste 300 sec, administraţi doze adiţionale bolus de 150 μg/kg şi creşteţi doza de perfuzie la 40 μg/kg/min. Verificaţi TC după fiecare bolus sau modificări ale ratei de perfuzare.La cei cu disfuncţii hepatice (în toate utilizările)Adulţi, iniţial, disfuncţie hepatică moderată: 0,5 μg/kg/min, bazat pe o scădere de aproximativ 4 ori a clearence-ului argatobanului în comparatie cu funcţia hepatică normală.
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
• Anunţaţi orice zonă unde apar scurgeri sau hemoragii anormale şi pătarea bandajelor sau a patului.• Sfătuiţi membrii familiei să înveţe tehnici de RCP
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Opriţi terapia cu heparină. Monitorizaţi greutatea, INR, TP/PTT, HLG, şi testele funcţionale hepatice. Reduceţi dozele în disfuncţiile hepatice. Observaţi tulburările de coagulare / locurile de sengerare. Observaţi atent dacă apar hemoragii anormale sau efecte adverse. Efectuaţi evaluări vasculare de rutină.• Testele de laborator administrarea concomitentă de argatroban şi warfarină produce un efect combinat asupra masurărilor de laborator ale INR. Totuşi, terapia în asociatie nu are nici un efect asupra activitătii factorului Xa dependent de vitamina K, în comparatie cu monoterapia cu warfarină.
SUPRADOZAREA
Simptome: hemoragii majore / minore. Tratament: reduceţi perfuzarea de argatroban sau întrerupeţi terapia. Parametrii de coagulare de obicei revin la normal după 2-4 h de la oprirea tratamentului. Acest timp se poate prelungi la bolnavii hepatici. Nu este disponibil un antidot spcific. Tratamentul se face simptomatic şi suportiv.
INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE
Folosirea concomitentă de medicamente antiplachtare, trombolitice, şi anticoagulante creşte riscul hemoragiilor (prelungirea TP şi INR).
Categorie de risc pentru sarcina: B
Denumire comerciala: Argatroban
MOD DE ACTIUNE
Un inhibitor direct al trombinei, sintetic, derivat din L-arginină. Inhibă atât trombina liberă cât şi cea de la nivelul cheagului. Are efect minor / insgnifiant asupra tripsinei, factorului Xa, plasminei şi asupra kalikreinei. Nu interacţionează cu anticorpii induşi de heparină. Se distribuie în special în lichidul extracelular. Nivelele pe platou apar prin perfuzie IV, la 1-3 h şi se menţin până la oprirea perfuzării. Metabolizat în ficat. T ˝ terminal: 39-51 min. Excretat în fecale, în principal prin excreţie biliară.
INDICATII
Profilaxia sau tratamentul trombozelor în tormbocitopenia indusă de heparină. Anticoagulant la pacienţii cu, sau cu risc de trombocitopenie indusă de heparină ce suferă intervenţii coronariene percutane.
CONTRAINDICATII
În hemoragiile majore, hipersensibilitatea la medicament sau orice alt component al produsului. Folosirea concomitentă a heparinei. Lactaţia.
PRECAUTII
Folosiţi cu precauţie în bolile hepatice, în bolile sau situaţiile ce cresc riscul hemoragiilor, inclusiv hipertensiune severă, imediat după puncţia rahidiană, anestezie spinală, intervenţii chirurgicale, boli de coagulare dobândite sau congenitale, leziuni GI (ulceraţii).Argatroban este o soluţie transparentă, incoloră sau glben pal şi puţin vâscoasă. Aruncaţi fiola de argatroban dacă aceasta este tulbure sau dacă se observă un precipitat.Întrerupeţi terapia cu orice anticoagulant înainte de a administra argatroban. Dacă argatroban este administrat după terapia cu heparină, între cele două medicamente trebuie lăsată o perioadă de timp necesară revenirii APTT-ului la normal. Pentru a pregăti perfuzia IV diluaţi medicamentul în soluţie de 0,9% NaCl, soluţie dextroză 5%, astfel încât concentraţia să finală să fie 1 mg/mL. Diluaţi astfel fiecare flacon de 2,5 mL de 100 de ori amestecând cu 250 mL de diluent. Amestecaţi soluţia reconstituită prin rasturnarea repetată a pungii de perfuzie timp de 1 min. După preparare soluţia poate fi tulbure datorită microprecipitatelor formate. Acestea se dizolvă imediat după agitare. Dacă este preparată corect, pH-ul soluţiei ar trebui să fie între 3,2 şi 7,5.Folosirea argtrobanului şi warfarinei cauzează prelungirea INR mai mult decât ar avea efect warfarina singură. Monitorizaţi INR zilnic dacă se administrează argatroban şi warfarină simultan. În mod normal, în cazul dozelor de 2 μg/kg/min sau mai puţin de argatroban, acestea pot fi întrerupte dacă INR creşte peste 4 în terapia combinată. Dacă argatroban se întrerupe, se va măsura din nou INR după 4-6 ore. Dacă INR este sub valorile normale reîncepeţi terapia şi repetaţi procedurile amintite zilnic până când se ating nivele terapeutice ale warfarinei în monoterapie.Pentru doze de argatroban mai mari de 2 μg/kg/min, relatia dintre INR din terapia doar cu warfarină şi INR din terapia combinată, este mai puţin predictibilă. De aceea reduceţi temporar doza de argatroban la 2 μg/kg/min. Repetaţi INR la argatroban şi warfarină la 4-6 h după reducerea dozei de argatroban şi urmaţi indicaţiile de mai sus pentru a administra argatroban în doze mai 2 μg/kg/min sau mai puţin.Soluţiile preparate sunt stabile la temperaturi între 15-30°C timp de 24 h la lumina camerei. Soluţiile sunt stabile până la 48 de ore la 2-8°C la întuneric. Nu expuneţi soluţia direct în lumina soarelui.Siguranţa şi eficacitatea medicamentului nu au fost determinate la copiii sub 18 ani.
EFECTE ADVERSE
Hemoragii: hemoragii majore iclusiv GI, GU / hematurie, H&H scăzute, hemoragie multisistemică şi CID, a porţiunii de membru ramasă după amputare, hemoragie intracraniană, hemoragie retroperitoneala. Hemoargii minore: inclusiv GI şi GU / hematurie, pelvine, hemoptizie, bronşice. Hemoragii intracraniene la pacienţii cu IM acut în tratament cu argatoban şi streptokinază. Alergice: reacţii ale cailor aeriene, rash, erupţii buloase, vasodilataţie. GI: diaree, G&V, BRGE, hemoragie GI. CV: hipotensiune, stop cardiac, TV, IM, tromboză coronariană, ischemie miocardiacă, ocluzie coronară, tromboză arterială, tulburări vasculare / cerebrovasculare, bradicardie, fibrilaţie atriala. Respiratorii: dispnee, pneumonie, edem pulmonar. GU: infecţii urinare, disfuncţie renală. Diverse: febră, durere, infecţii, cefalee, sepsis.
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
• perfuzie IVTrombocitopenie indusă de heparină (HIT) sau trombocitopenie indusă de heparină şi sindromul trombozei (HITTS)Adulţi, iniţial, fără disfuncţii hepatice: 2 μg/kg/min în perfuzie IV continuă. După doza iniţială, ajustati doza, fără să depaşiţi 10 μg/kg/min, până când APTT se menţine crescut de 1,5-3 ori peste valorile normale, fără a depaşi 100 sec.Intervenţie coronariana percutană la pacienţii cu HIT / HITTS:Adulţi, iniţial: începeti o perfuzare continuă la o rată de 25 μg/kg şi un bolus de 350 μg/kg administrate printr-o linie venoasă de diametru mare timp de 3-5 min. Verificaţi timpul de coagulare (TC) la 5-10 min după injecţia în bolus. Dacă TC este peste 300 sec se poate realiza intervenţia. Dacă TC este sub 300 sec administraţi un al doilea bolus IV de 150 μg/min, creşteţi rata perfuzarii la 30 μg/kg/min, şi verificaţi TC după 5-10 min. Dacă TC depăşeşte 450 sec, scădeţi rata perfuzarii la 15 μg/kg/min şi verificaţi TC după 5-10 min. Dacă TC are valori între 300-450 sec menţineţi rata perfuzării pe durata intervenţiei. În eventualitatea disecţiei, necesităţii închiderii rapide, formarea de trombi în timpul procedurii sau inabilitatea de a menţine TC peste 300 sec, administraţi doze adiţionale bolus de 150 μg/kg şi creşteţi doza de perfuzie la 40 μg/kg/min. Verificaţi TC după fiecare bolus sau modificări ale ratei de perfuzare.La cei cu disfuncţii hepatice (în toate utilizările)Adulţi, iniţial, disfuncţie hepatică moderată: 0,5 μg/kg/min, bazat pe o scădere de aproximativ 4 ori a clearence-ului argatobanului în comparatie cu funcţia hepatică normală.
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
• Anunţaţi orice zonă unde apar scurgeri sau hemoragii anormale şi pătarea bandajelor sau a patului.• Sfătuiţi membrii familiei să înveţe tehnici de RCP
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Opriţi terapia cu heparină. Monitorizaţi greutatea, INR, TP/PTT, HLG, şi testele funcţionale hepatice. Reduceţi dozele în disfuncţiile hepatice. Observaţi tulburările de coagulare / locurile de sengerare. Observaţi atent dacă apar hemoragii anormale sau efecte adverse. Efectuaţi evaluări vasculare de rutină.• Testele de laborator administrarea concomitentă de argatroban şi warfarină produce un efect combinat asupra masurărilor de laborator ale INR. Totuşi, terapia în asociatie nu are nici un efect asupra activitătii factorului Xa dependent de vitamina K, în comparatie cu monoterapia cu warfarină.
SUPRADOZAREA
Simptome: hemoragii majore / minore. Tratament: reduceţi perfuzarea de argatroban sau întrerupeţi terapia. Parametrii de coagulare de obicei revin la normal după 2-4 h de la oprirea tratamentului. Acest timp se poate prelungi la bolnavii hepatici. Nu este disponibil un antidot spcific. Tratamentul se face simptomatic şi suportiv.
INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE
Folosirea concomitentă de medicamente antiplachtare, trombolitice, şi anticoagulante creşte riscul hemoragiilor (prelungirea TP şi INR).
Antispas
Actiune terapeutica: Agent anticolinergic
Categorie de risc pentru sarcina: C
Substanta activa: Dicyclomină
MOD DE ACTIUNE
T ˝, iniţial: 1,8 h; secundar: 9-10 h.
INDICATII
Hipermotilitate şi spasme ale tractului GI, asociate cu colon iritabil şi colită spastică.
CONTRAINDICATII
Nu se administrează la pacienţii cu ulcer peptic.
PRECAUTII
La pacienţii în vârstă poate fi necesară scăderea dozelor datorită apariţiei confuziei, agitaţiei sau letargie. Se poate administra şi la pacienţii cu glaucom.
EFECTE ADVERSE
Episoade de euforie, ameţeală, senzaţie de distensie abdominală. Folosirea siropului la copii sub 3 luni: convulsii, sincopă, simptome respiratorii, modificări ale pulsului, asfixie, hipotonie musculară, comă.
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
• Capsule, sirop, tableteHipermotilitate şi spasme ale tractului GIAdulţi: 10-20 mg de 3-4 ori/zi; apoi, se poate creşte la doza zilnică totală de 160 mg, dacă efectele adverse nu limitează administrarea. Copii peste 6 ani, capsule sau tablete: 10 mg de 3-4 ori/zi; Copii, 6 luni-2 ani: sirop: 5-10 mg de 3-4 ori/zi; 2 ani şi peste: 10 mg de 3-4 ori/zi. Dozele se ajustează în funcţie de efect şi reacţii adverse.• ImHipermotilitate şi spasm GIAdulţi: 20 mg la 4-6 h. Nu se administrează IV.
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
• Luaţi conform prescripţiei şi anunţaţi apariţia efectelor adverse sau lipsa de răspuns terapeutic.• Evitaţi activităţile ce necesită atenţie sporită; medicamentul poate produce ameţeli sau tulburări ale vederii.
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Determinaţi prezenţa / antecedentele de ulcer peptic. Examinaţi abdominal şi revedeţi endoscopia, colonoscopia.
Categorie de risc pentru sarcina: C
Substanta activa: Dicyclomină
MOD DE ACTIUNE
T ˝, iniţial: 1,8 h; secundar: 9-10 h.
INDICATII
Hipermotilitate şi spasme ale tractului GI, asociate cu colon iritabil şi colită spastică.
CONTRAINDICATII
Nu se administrează la pacienţii cu ulcer peptic.
PRECAUTII
La pacienţii în vârstă poate fi necesară scăderea dozelor datorită apariţiei confuziei, agitaţiei sau letargie. Se poate administra şi la pacienţii cu glaucom.
EFECTE ADVERSE
Episoade de euforie, ameţeală, senzaţie de distensie abdominală. Folosirea siropului la copii sub 3 luni: convulsii, sincopă, simptome respiratorii, modificări ale pulsului, asfixie, hipotonie musculară, comă.
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
• Capsule, sirop, tableteHipermotilitate şi spasme ale tractului GIAdulţi: 10-20 mg de 3-4 ori/zi; apoi, se poate creşte la doza zilnică totală de 160 mg, dacă efectele adverse nu limitează administrarea. Copii peste 6 ani, capsule sau tablete: 10 mg de 3-4 ori/zi; Copii, 6 luni-2 ani: sirop: 5-10 mg de 3-4 ori/zi; 2 ani şi peste: 10 mg de 3-4 ori/zi. Dozele se ajustează în funcţie de efect şi reacţii adverse.• ImHipermotilitate şi spasm GIAdulţi: 20 mg la 4-6 h. Nu se administrează IV.
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
• Luaţi conform prescripţiei şi anunţaţi apariţia efectelor adverse sau lipsa de răspuns terapeutic.• Evitaţi activităţile ce necesită atenţie sporită; medicamentul poate produce ameţeli sau tulburări ale vederii.
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Determinaţi prezenţa / antecedentele de ulcer peptic. Examinaţi abdominal şi revedeţi endoscopia, colonoscopia.
Anistreplază
Actiune terapeutica: Enzimă trombolitică
Categorie de risc pentru sarcina: C
Denumire comerciala: Eminase
MOD DE ACTIUNE
Anistreplaza lizează trombii ce obstruează arterele coronare şi reduce mărimea infarctelor. T ˝: 70-120 min.
INDICATII
Tratamentul IMA la adulţi, liza trombilor ce obstruează arterele coronariene, reducerea mărimii infarctului, îmbunătăţirea funcţiei ventriculare şi reducerea mortalităţii. Începeţi tratamentul cât mai curand posibil după debutul simptomelor de IMA.
CONTRAINDICATII
Utilizarea în hemoragiile interne active; utilizarea în mai puţin de 2 luni de la intervenţii chirurgicale intracraniene sau intra-spinale; traume recente inclusiv resuscitarea cardio-pulmonară; antecedente de AVC; neoplasm intracranian; anevrism sau malformaţii artero-venoase; diateza hemoragică cunoscută; HTA severă necontrolată, reacţii alergice severe la streptochinază.
PRECAUTII
Se foloseşte cu precauţie la femeile care alăptează. Evaluaţi beneficiile şi riscurile terapiei cu anistreplază deoarece riscurile acesteia pot fi crescute în următoarele situaţii: folosirea în mai puţin de 10 zile de la intervenţii chirurgicale majore; boli cerebro-vasculare; folosirea în mai puţin de 10 zile de la hemoragii GI sau GU; folosirea în mai puţin de 10 zile de la producerea unor traume, inclusiv resuscitare cardio-pulmonară; TAS > 180 mmHg sau TAD > 110 mmHg; posibilitatea existenţei unui tromb în ventricolul stâng (de ex. stenoza mitrală cu fibrilaţie atrială); endocardită bacterială subacută; pericardită acută; defecte de hemostază, inclusiv cele secundare bolilor grave hepatice sau renale; sarcina; utilizarea la pacienţii peste 75 ani; retinopatie hemoragică diabetică sau alte afecţiuni oftalmologice hemoragice; tromboflebită septică sau canule artero-venoase ocluzionate la locul unor infecţii grave; utilizarea la pacienţii aflaţi sub terapie cu anti-coagulante orale; orice situaţie în care hemoragia reprezintă o problemă alarmantă sau în care este dificil de tratat datorită localizarii sale.Pentru a se reconstitui, adăugaţi incet 5 mL de apă sterilă pentru injecţii. Pentru a minimiza formarea spumei rotiţi fiola încet, după ce aţi direcţionat fluxul de apă sterilă pentru injecţii spre pereţii fiolei. Nu agitaţi. Nu diluaţi în continuare soluţia preparată înainte de administrare. Administraţi Iv în 2-5min. Nu adăugaţi soluţia reconstituită nici unui alt lichid perfuzabil; nu adăugaţi alte medicamente în fiolă sau seringă. Soluţia reconstituită trebuie să fie incoloră sau de culoare galben pal fără particule sau modificări de culoare. Aruncaţi soluţia dacă nu este administată în mai puţin de 30 min de la reconstituire.
EFECTE ADVERSE
Hemoragii: la locul puncţiei (cele mai dese), hematoame, hematurie, hemoptizie, hemoragie GI, hemoragii intracraniene, hemoragii la nivel bucal / gingival, epistaxis, anemie, hemoragii oculare. CV: aritmii, hipotensiune, ruptură cardiacă, embolie. Alergice: anafilaxie, bronhospasm, angio-edeme, urticarie, prurit, flush, rash, eozinofile, rash purpuric tardiv ce poate fi asociat cu artraligia, edeme ale gleznelor, hematurie uşoară, simptome GI şi proteinurie. GI: G&V. Hematologice: trombocitopenie. SNC: agitaţii, ameţeli, parestezie, tremor, vertij. Respiratorii: dispnee, edeme pulmonare.
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
• Doar IV30 U pe o durată de 2-5 min într-o linie IV sau venă cât mai curând posibil după debutul simptomelor.
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
• Revedeţi scopurile terapiei şi riscurile inerente în timpul IM acut.• Pentru a fi eficientă, terapia trebuie începută cât de curând posibil după debutul S&S ale IM.• A se utiliza cu precauţie întrucât riscul de hemoragie poate fi prezent la 2-4 zile după perfuzie.• Sfătuiţi membrii familiei să înveţe RCP.
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Monitorizaţi îndeaproape ECG şi investigaţi aritmiile de reperfuzie. Evaluaţi starea neurologică şi monitorizaţi-o îndeaproape pe durata terapiei şi după aceasta. Evitaţi procedurile invazive pentru a evita potenţialele hemoragii. Obiţneţi parametrii hematologici de baza, testele de coagulare, markerii funcţiei cardiace, şi testele funcţionale renale. Acordaţi atenţie antecedentelor şi / sau dovezilor de hemoragie abundentă. Analizati medicamentele prescrise anterior acordând atenţie aspirinei, anti-coagulantelor sau antagonistilor de vitamina K. Acordaţi atenţie rezistenţei la efectele anistreplazei, care pot fi observate în cazul administrării între 5 zile şi 12 luni după o doza anterioară, după terapia cu streptochinază, sau după o infecţie streptococică. Creşterea nivelelor de anticorpi antistreptokinazici la interval de 5 zile / 6 luni de la administrarea de anistreplază sau streptochinază poate duce la creşterea riscului reacţiilor alergice.Dacă este necesară puncţia arterială pe duarata administrării de anistreplază utilizaţi un vas accesibil de la o extremitate pentru a putea fi comprimat. Aplicaţi presiune manuală timp de 30 min, urmată de un bandaj compresiv. Verificaţi adesea locul puncţiei pentru a vedea dacă sunt hemoragii.• Testele de laborator creşterea nivelelor transaminazelor, timpului trombinei, a APTT şi TP. Scăderea plasminogenului şi fibrinogenului.
INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE
Creşte riscul de hemoragie dacă este utlizat cu heparină, anticoagulante orale, antagonişti ai vitaminei K, aspirina, dipiridamol.
Categorie de risc pentru sarcina: C
Denumire comerciala: Eminase
MOD DE ACTIUNE
Anistreplaza lizează trombii ce obstruează arterele coronare şi reduce mărimea infarctelor. T ˝: 70-120 min.
INDICATII
Tratamentul IMA la adulţi, liza trombilor ce obstruează arterele coronariene, reducerea mărimii infarctului, îmbunătăţirea funcţiei ventriculare şi reducerea mortalităţii. Începeţi tratamentul cât mai curand posibil după debutul simptomelor de IMA.
CONTRAINDICATII
Utilizarea în hemoragiile interne active; utilizarea în mai puţin de 2 luni de la intervenţii chirurgicale intracraniene sau intra-spinale; traume recente inclusiv resuscitarea cardio-pulmonară; antecedente de AVC; neoplasm intracranian; anevrism sau malformaţii artero-venoase; diateza hemoragică cunoscută; HTA severă necontrolată, reacţii alergice severe la streptochinază.
PRECAUTII
Se foloseşte cu precauţie la femeile care alăptează. Evaluaţi beneficiile şi riscurile terapiei cu anistreplază deoarece riscurile acesteia pot fi crescute în următoarele situaţii: folosirea în mai puţin de 10 zile de la intervenţii chirurgicale majore; boli cerebro-vasculare; folosirea în mai puţin de 10 zile de la hemoragii GI sau GU; folosirea în mai puţin de 10 zile de la producerea unor traume, inclusiv resuscitare cardio-pulmonară; TAS > 180 mmHg sau TAD > 110 mmHg; posibilitatea existenţei unui tromb în ventricolul stâng (de ex. stenoza mitrală cu fibrilaţie atrială); endocardită bacterială subacută; pericardită acută; defecte de hemostază, inclusiv cele secundare bolilor grave hepatice sau renale; sarcina; utilizarea la pacienţii peste 75 ani; retinopatie hemoragică diabetică sau alte afecţiuni oftalmologice hemoragice; tromboflebită septică sau canule artero-venoase ocluzionate la locul unor infecţii grave; utilizarea la pacienţii aflaţi sub terapie cu anti-coagulante orale; orice situaţie în care hemoragia reprezintă o problemă alarmantă sau în care este dificil de tratat datorită localizarii sale.Pentru a se reconstitui, adăugaţi incet 5 mL de apă sterilă pentru injecţii. Pentru a minimiza formarea spumei rotiţi fiola încet, după ce aţi direcţionat fluxul de apă sterilă pentru injecţii spre pereţii fiolei. Nu agitaţi. Nu diluaţi în continuare soluţia preparată înainte de administrare. Administraţi Iv în 2-5min. Nu adăugaţi soluţia reconstituită nici unui alt lichid perfuzabil; nu adăugaţi alte medicamente în fiolă sau seringă. Soluţia reconstituită trebuie să fie incoloră sau de culoare galben pal fără particule sau modificări de culoare. Aruncaţi soluţia dacă nu este administată în mai puţin de 30 min de la reconstituire.
EFECTE ADVERSE
Hemoragii: la locul puncţiei (cele mai dese), hematoame, hematurie, hemoptizie, hemoragie GI, hemoragii intracraniene, hemoragii la nivel bucal / gingival, epistaxis, anemie, hemoragii oculare. CV: aritmii, hipotensiune, ruptură cardiacă, embolie. Alergice: anafilaxie, bronhospasm, angio-edeme, urticarie, prurit, flush, rash, eozinofile, rash purpuric tardiv ce poate fi asociat cu artraligia, edeme ale gleznelor, hematurie uşoară, simptome GI şi proteinurie. GI: G&V. Hematologice: trombocitopenie. SNC: agitaţii, ameţeli, parestezie, tremor, vertij. Respiratorii: dispnee, edeme pulmonare.
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
• Doar IV30 U pe o durată de 2-5 min într-o linie IV sau venă cât mai curând posibil după debutul simptomelor.
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
• Revedeţi scopurile terapiei şi riscurile inerente în timpul IM acut.• Pentru a fi eficientă, terapia trebuie începută cât de curând posibil după debutul S&S ale IM.• A se utiliza cu precauţie întrucât riscul de hemoragie poate fi prezent la 2-4 zile după perfuzie.• Sfătuiţi membrii familiei să înveţe RCP.
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Monitorizaţi îndeaproape ECG şi investigaţi aritmiile de reperfuzie. Evaluaţi starea neurologică şi monitorizaţi-o îndeaproape pe durata terapiei şi după aceasta. Evitaţi procedurile invazive pentru a evita potenţialele hemoragii. Obiţneţi parametrii hematologici de baza, testele de coagulare, markerii funcţiei cardiace, şi testele funcţionale renale. Acordaţi atenţie antecedentelor şi / sau dovezilor de hemoragie abundentă. Analizati medicamentele prescrise anterior acordând atenţie aspirinei, anti-coagulantelor sau antagonistilor de vitamina K. Acordaţi atenţie rezistenţei la efectele anistreplazei, care pot fi observate în cazul administrării între 5 zile şi 12 luni după o doza anterioară, după terapia cu streptochinază, sau după o infecţie streptococică. Creşterea nivelelor de anticorpi antistreptokinazici la interval de 5 zile / 6 luni de la administrarea de anistreplază sau streptochinază poate duce la creşterea riscului reacţiilor alergice.Dacă este necesară puncţia arterială pe duarata administrării de anistreplază utilizaţi un vas accesibil de la o extremitate pentru a putea fi comprimat. Aplicaţi presiune manuală timp de 30 min, urmată de un bandaj compresiv. Verificaţi adesea locul puncţiei pentru a vedea dacă sunt hemoragii.• Testele de laborator creşterea nivelelor transaminazelor, timpului trombinei, a APTT şi TP. Scăderea plasminogenului şi fibrinogenului.
INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE
Creşte riscul de hemoragie dacă este utlizat cu heparină, anticoagulante orale, antagonişti ai vitaminei K, aspirina, dipiridamol.
Angiomax
Actiune terapeutica: Anticoagulant, inhibitor trombinic
Categorie de risc pentru sarcina: B
Substanta activa: Bivalirudin
MOD DE ACTIUNE
Inhibă toate efectele trombinei, inclusiv activarea plachetelor, clivarea fibrinogenului şi activarea reacţiilor de coagulare ale trombinei. Avantajele faţă de heparină includ activitatea împotriva trombinei legată pe suprafaţa trombusului, activitate anticoagulantă mai bine previzibilă şi lipsa inhibării de către produşii plachetari. T ˝, după IV: 25 min. Metabolizat în ficat şi aproape 20% e eliminat prin urină.
INDICATII
Anticoagulant în asociaţie cu aspirină la pacienţii cu angină instabilă care au suferit angioplastie coronară transluminală percutană (PTCA).
CONTRAINDICATII
Utilizarea în hemoragiile severe active, anevrism cerebral, hemoragie intracraniană, IM.
PRECAUTII
Reduceţi doza în insuficienţa renală moderată sau severă. Riscul de hemoragie este crescut în ulcerele GI sau în bolile hepatice. Hipertensiunea poate creşte riscul de hemoragie cerebrală. Folosiţi cu precauţie în intervenţiile chirurgicale recente, traumatisme, şi în timpul lactaţiei. Nu s-a stabilit siguranţa si eficacitatea când e folosit cu inhibitori de glicoproteine IIb/IIIa, la pacienţii cu angină instabilă care nu au în antecedente PTCA, în toate celelalte sindroame coronariene acute, sau la copii.Începe-ţi terapia chiar inaintea PTCA. Pentru reconstituire, adăugaţi 5 ml apă sterilă la fiecare fiolă de 250 mg şi agitaţi uşor până la dizolvarea completă. Fiecare fiola obţinută este apoi diluată cu 50 mL soluţie dextroză 5% sau 0,9% NaCl pentru o concentraţie finală de 5 mg/mL. Ajustaţi doza în funcţie de greutatea pacientului. Daca este necesară o rată de perfuzie redusă (0,2 mg/kg/h) reconstituiţi o fiolă de 250 mg cu 5 mL apă sterila şi apoi diluaţi cu 500 mL soluţie dextroză 5% sau NaCl 0,9% pentru o concentraţie finală de 0,5 mg/mL. Nu amestecaţi cu nici un alt medicament înainte de administrare. Nu folosiţi preparatul dacă se observă precipitat. Nu congelaţi medicamentul reconstituit. Poate fi păstrat la 2-8°C până la 24 h. Medicamentul diluat (0,5 mg/ml – 5 mg/ml) poate fi păstrat la temperatura camerei 24 h.
EFECTE ADVERSE
Efectul advers major este sângerarea cu posibilitatea apariţiei unei hemoragii majore, inclusiv hemoragie intracraniană sau retroperitoneală. CV: hipo / hipertensiune, bradicardie, sincopă, anomalii vasculare, fibrilaţie ventriculară. GI: G&V, dispepsie, dureri abdominale. SNC: cefalee, anxietate, nervozitate, ischemie cerebrală, confuzie, paralizie facială. Dermatologic: hematoame, dureri la locul injectiei. GU: retenţie urinară, insuficienţă renală, oligurie. Diverse: durere pelvină, febră, edem pulmonar, infecţii, septicemie.
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
• IVAngină instabilă la cei cu PTCAAdulţi: bolus IV în doză de 1 mg/kg urmată la 4 h de perfuzie IV la o rată de 2,5 mg/kg/h. Dupa perfuzia iniţială de 4 h, poate fi administrată o perfuzie adiţională IV, la o rată de 0,2 mg/kg/h timp de maxim 20 h, la nevoie. Se foloseşte în asociaţie cu aspirină (300-325 mg/zi).
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
• Anunţaţi apariţia oricăror efecte adverse sau orice sângerare neobişnuită. Dispneea nou apărută, durerile toracice sau edemul necesită evaluare.• Modificaţi-vă stilul de viaţă în ceea ce priveşte fumatul, alcoolul, dieta şi exerciţiile zilnice.• Încurajaţi membrii familiei să înveţe CPR.
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Investigaţi prezenţa anevrismului cerebral, hemoragiei intracraniene, hemoragiilor sau intervenţiilor chirurgicale recente în antecedente. Monitorizaţi statusul cardiac şi neurologic pe durata terapiei. Monitorizaţi ECG, HLG, testele de coagulare, testele funcţionale renale şi hepatice; reduceţi doza în disfuncţiile renale. Evaluaţi cu atenţie orice semn de sângerare anormală.• Testele de coagulare: prelungirea APTT, PT, timpului de sângerare şi a timpului de trombină.
SUPRADOZAREA
Tratament: se întrerupe medicaţia şi se monitorizează atent semnele de hemoragie. Nu se cunoaşte antidotul. Bivalirudin este hemodializabil.
Categorie de risc pentru sarcina: B
Substanta activa: Bivalirudin
MOD DE ACTIUNE
Inhibă toate efectele trombinei, inclusiv activarea plachetelor, clivarea fibrinogenului şi activarea reacţiilor de coagulare ale trombinei. Avantajele faţă de heparină includ activitatea împotriva trombinei legată pe suprafaţa trombusului, activitate anticoagulantă mai bine previzibilă şi lipsa inhibării de către produşii plachetari. T ˝, după IV: 25 min. Metabolizat în ficat şi aproape 20% e eliminat prin urină.
INDICATII
Anticoagulant în asociaţie cu aspirină la pacienţii cu angină instabilă care au suferit angioplastie coronară transluminală percutană (PTCA).
CONTRAINDICATII
Utilizarea în hemoragiile severe active, anevrism cerebral, hemoragie intracraniană, IM.
PRECAUTII
Reduceţi doza în insuficienţa renală moderată sau severă. Riscul de hemoragie este crescut în ulcerele GI sau în bolile hepatice. Hipertensiunea poate creşte riscul de hemoragie cerebrală. Folosiţi cu precauţie în intervenţiile chirurgicale recente, traumatisme, şi în timpul lactaţiei. Nu s-a stabilit siguranţa si eficacitatea când e folosit cu inhibitori de glicoproteine IIb/IIIa, la pacienţii cu angină instabilă care nu au în antecedente PTCA, în toate celelalte sindroame coronariene acute, sau la copii.Începe-ţi terapia chiar inaintea PTCA. Pentru reconstituire, adăugaţi 5 ml apă sterilă la fiecare fiolă de 250 mg şi agitaţi uşor până la dizolvarea completă. Fiecare fiola obţinută este apoi diluată cu 50 mL soluţie dextroză 5% sau 0,9% NaCl pentru o concentraţie finală de 5 mg/mL. Ajustaţi doza în funcţie de greutatea pacientului. Daca este necesară o rată de perfuzie redusă (0,2 mg/kg/h) reconstituiţi o fiolă de 250 mg cu 5 mL apă sterila şi apoi diluaţi cu 500 mL soluţie dextroză 5% sau NaCl 0,9% pentru o concentraţie finală de 0,5 mg/mL. Nu amestecaţi cu nici un alt medicament înainte de administrare. Nu folosiţi preparatul dacă se observă precipitat. Nu congelaţi medicamentul reconstituit. Poate fi păstrat la 2-8°C până la 24 h. Medicamentul diluat (0,5 mg/ml – 5 mg/ml) poate fi păstrat la temperatura camerei 24 h.
EFECTE ADVERSE
Efectul advers major este sângerarea cu posibilitatea apariţiei unei hemoragii majore, inclusiv hemoragie intracraniană sau retroperitoneală. CV: hipo / hipertensiune, bradicardie, sincopă, anomalii vasculare, fibrilaţie ventriculară. GI: G&V, dispepsie, dureri abdominale. SNC: cefalee, anxietate, nervozitate, ischemie cerebrală, confuzie, paralizie facială. Dermatologic: hematoame, dureri la locul injectiei. GU: retenţie urinară, insuficienţă renală, oligurie. Diverse: durere pelvină, febră, edem pulmonar, infecţii, septicemie.
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
• IVAngină instabilă la cei cu PTCAAdulţi: bolus IV în doză de 1 mg/kg urmată la 4 h de perfuzie IV la o rată de 2,5 mg/kg/h. Dupa perfuzia iniţială de 4 h, poate fi administrată o perfuzie adiţională IV, la o rată de 0,2 mg/kg/h timp de maxim 20 h, la nevoie. Se foloseşte în asociaţie cu aspirină (300-325 mg/zi).
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
• Anunţaţi apariţia oricăror efecte adverse sau orice sângerare neobişnuită. Dispneea nou apărută, durerile toracice sau edemul necesită evaluare.• Modificaţi-vă stilul de viaţă în ceea ce priveşte fumatul, alcoolul, dieta şi exerciţiile zilnice.• Încurajaţi membrii familiei să înveţe CPR.
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Investigaţi prezenţa anevrismului cerebral, hemoragiei intracraniene, hemoragiilor sau intervenţiilor chirurgicale recente în antecedente. Monitorizaţi statusul cardiac şi neurologic pe durata terapiei. Monitorizaţi ECG, HLG, testele de coagulare, testele funcţionale renale şi hepatice; reduceţi doza în disfuncţiile renale. Evaluaţi cu atenţie orice semn de sângerare anormală.• Testele de coagulare: prelungirea APTT, PT, timpului de sângerare şi a timpului de trombină.
SUPRADOZAREA
Tratament: se întrerupe medicaţia şi se monitorizează atent semnele de hemoragie. Nu se cunoaşte antidotul. Bivalirudin este hemodializabil.
Anatensol
Actiune terapeutica: Antipsihotic
Categorie de risc pentru sarcina:
Substanta activa: Flufenazin
MOD DE ACTIUNE
Incidenţă crescută a simptomelor extrapiramidale, incidenţă scăzută a sedării, efectelor anticolinergice, antiemetice şi a hipotensiunii ortostatice. Decanoatul creşte marcat durata de acţiune. Decanoat: instalarea efectului:24-72 h; Concentraţie plasmatică maximă: 24-48 h. T ˝: aproximativ 14 zile. Durata efectului: 4 sau mai multe săptămâni. Flufenazin hidroclorit trebuie administrat cu grijă la pacieţi cu hipersensibilitate cunoscută la ale fenotiazine.
INDICATII
Tulburări psihotice. Decanoatul se foloseşte în terapia neuroleptică parenterală, prelungită (de ex. schizofrenie cronică).
PRECAUTII
La cei cu hipersensibilitate la fenotiazine sau cu tulburări ce pot da reacţii nedorite, se iniţiază terapia cu grijă folosind hidrocloritul. Se poate continua apoi cu decanoat. La pacienţii cu risc crescut (sensibilitate la fenotiazină sau tulburări ce predispun la reacţii neaşteptate) se începe cu precauţie terapia PO sau parenterală. Feriţi medicamentul de lumină. Se depozitează la temperatura camerei şi nu se îngheaţă. Culoarea substanţei poate fi variată, de la lipsa ei până la culoarea chihlimbarului. Nu se foloseşte dacă are o culoare mai închisă. La începutul tratamentului se administrează formele cu timp scurt de acţiune. Se administrează decanoat, după ce apare răspunsul la tratament. Doza echivalentă cu 20 mg hidroclorit este de 25 mg decanoat.
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
• TableteTulburări psihiceAdulţi, iniţial: 2.5-10 mg/zi în doze divizate la 6-8 h; apoi se reduc treptat dozele până la o doză de întreţinere de 1 sau 5 mg/zi (de obicei se dă o doză unică ce nu depăşeşte 20 mg/zi). Pacienţii în vârstă, emaciaţi, taraţi, iniţial: 1-2.5 mg/zi; apoi doza se ajustează în funcţie de răspuns.• IM, SCTulburări psihiceAdulţi, iniţial 12.5-25 mg; apoi doza poate fi marită sau repetată în interval de 1-3 săptămâni. Doza de întreţinere obişniuită este de 50 mg/1-4 săptămâni. Doza maximă: 100 mg/doză.
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
• Determinaţi dacă pacientul este apt de auto-administrare a terapiei. Majoritatea pacienţilor cu tratament de lungă durată optează pentru injecţie lunară.• Evitaţi activităţile ce necesită atenţie sporită până la epuizarea efectului.• Anunţaţi apariţia efectelor adverse.• Evitaţi duşul cu apă fierbinte, şi băile fierbinţi pentru că poate apare hipotensiune arterială. Evitaţi activităţile stresante.• Nu se întrerupe brusc. Schimbaţi-vă lent poziţia corpului pentru a evita aparţia hipotensiunii ortostatice.• Anunţaţi apariţia sângerărilor, oboselii neobişnuite sau a febrei.• Utilizaţi creme pentru protecţie solară; creşteţi aportul de lichide pentru prevenirea constipaţiei şi uscăciunii gurii.• Evitaţi alcoolul, deprimante ale SNC sau medicamente FR.
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Observaţi vârsta, statusul mental şi psihic. La pacienţii în vârstă şi taraţi, creşte riscul apariţiei de simptome extrapiramidale.
Categorie de risc pentru sarcina:
Substanta activa: Flufenazin
MOD DE ACTIUNE
Incidenţă crescută a simptomelor extrapiramidale, incidenţă scăzută a sedării, efectelor anticolinergice, antiemetice şi a hipotensiunii ortostatice. Decanoatul creşte marcat durata de acţiune. Decanoat: instalarea efectului:24-72 h; Concentraţie plasmatică maximă: 24-48 h. T ˝: aproximativ 14 zile. Durata efectului: 4 sau mai multe săptămâni. Flufenazin hidroclorit trebuie administrat cu grijă la pacieţi cu hipersensibilitate cunoscută la ale fenotiazine.
INDICATII
Tulburări psihotice. Decanoatul se foloseşte în terapia neuroleptică parenterală, prelungită (de ex. schizofrenie cronică).
PRECAUTII
La cei cu hipersensibilitate la fenotiazine sau cu tulburări ce pot da reacţii nedorite, se iniţiază terapia cu grijă folosind hidrocloritul. Se poate continua apoi cu decanoat. La pacienţii cu risc crescut (sensibilitate la fenotiazină sau tulburări ce predispun la reacţii neaşteptate) se începe cu precauţie terapia PO sau parenterală. Feriţi medicamentul de lumină. Se depozitează la temperatura camerei şi nu se îngheaţă. Culoarea substanţei poate fi variată, de la lipsa ei până la culoarea chihlimbarului. Nu se foloseşte dacă are o culoare mai închisă. La începutul tratamentului se administrează formele cu timp scurt de acţiune. Se administrează decanoat, după ce apare răspunsul la tratament. Doza echivalentă cu 20 mg hidroclorit este de 25 mg decanoat.
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
• TableteTulburări psihiceAdulţi, iniţial: 2.5-10 mg/zi în doze divizate la 6-8 h; apoi se reduc treptat dozele până la o doză de întreţinere de 1 sau 5 mg/zi (de obicei se dă o doză unică ce nu depăşeşte 20 mg/zi). Pacienţii în vârstă, emaciaţi, taraţi, iniţial: 1-2.5 mg/zi; apoi doza se ajustează în funcţie de răspuns.• IM, SCTulburări psihiceAdulţi, iniţial 12.5-25 mg; apoi doza poate fi marită sau repetată în interval de 1-3 săptămâni. Doza de întreţinere obişniuită este de 50 mg/1-4 săptămâni. Doza maximă: 100 mg/doză.
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
• Determinaţi dacă pacientul este apt de auto-administrare a terapiei. Majoritatea pacienţilor cu tratament de lungă durată optează pentru injecţie lunară.• Evitaţi activităţile ce necesită atenţie sporită până la epuizarea efectului.• Anunţaţi apariţia efectelor adverse.• Evitaţi duşul cu apă fierbinte, şi băile fierbinţi pentru că poate apare hipotensiune arterială. Evitaţi activităţile stresante.• Nu se întrerupe brusc. Schimbaţi-vă lent poziţia corpului pentru a evita aparţia hipotensiunii ortostatice.• Anunţaţi apariţia sângerărilor, oboselii neobişnuite sau a febrei.• Utilizaţi creme pentru protecţie solară; creşteţi aportul de lichide pentru prevenirea constipaţiei şi uscăciunii gurii.• Evitaţi alcoolul, deprimante ale SNC sau medicamente FR.
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Observaţi vârsta, statusul mental şi psihic. La pacienţii în vârstă şi taraţi, creşte riscul apariţiei de simptome extrapiramidale.
Anaspaz
Actiune terapeutica: Agent blocant colinergic
Categorie de risc pentru sarcina: C
Substanta activa: Hyosciamin
MOD DE ACTIUNE
Actioneaza prin blocarea actiunii acetilcolinei la nivelul terminatiilor nervoase postganglionare în cadrul SN parasimpatic. T ˝: 3 ˝ h pentru tablete, 7 h pentru capsule retard şi 9 h pentru tablete retard. In mare parte este excretat nemodificat prin urina.
INDICATII
Controlul secretiei gastrice, spasmului visceral, hipermotilitatii din colita spastica, cistita, spasm colecistic, spasm piloric şi dureri abdominale asociate. Terapie adjuvanta în sindromul de intestin iritabil şi tulburări functionale ale tractului GI. Adjuvant în tratamentul vezicii neurogene şi tulburărilor intestinale de cauza neurogena. Colici abdominale infantile. Se asociaza cu morfina sau alte narcotice pentru a controla durerea în colica renala sau biliara. În boala Parkinson pentu a reduce rigiditatea şi tremorul şi pentru a controla sialoreea. Tratarea intoxicatiei cu agenti anticolinesterazici. Pentru facilitarea unor proceduri diagnostice, ca endoscopia, prin reducerea motilitatii GI. Tratarea unor cazuri de bloc cardiac parţial asociat cu activitate vagala crescuta. Medicatie preoperatorie, pentru a reduce secretiile salivare, traheo-bronsice şi faringeale. Terapia adjuvanta a ulcerului peptic.
PRECAUTII
Se evita luarea medicamentului în conditii de temperatura ambientala crescuta. Se foloseşte cu grija în timpul alaptarii. Poate fi luat sub forma de tablete sublinguale, PO. Se poate administra SC, IM sau IV
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
• Capsule retard (0,375 mg) sau tablete retard (0,375 mg)Adulţi şi copii peste 12 ani: 0,375- 0,750 mg la fiecare 12 h, fara a depasi 1,5 mg/zi.• Tablete (0,125 mg, 0,15 mg); tablete sublingual (0,125 mg)Adulţi şi copii peste 12 ani: 0,125- 0,25 mg la fiecare 4 h sau la nevoie, a nu se depasi 1,5 mg/zi.• Tablete cu dezintegrare oralaAdulţi şi copii peste 12 ani: 1 sau 2 tablete la 4 h, până la 12/zi sau 2 tablete de doua ori pe zi; copii, între 2 şi 12 ani: ˝-1 tableta la 4 h, până la 6/zi.• Picaturi (0,125 mg/ ml)Adulţi şi copii peste 12 ani: 0,125- 0,25 (5-10 mL) la 4 h, a nu se depasi 1,5 mg (12 mL)/24 h; copii, între 2 şi 12 ani: 0.031-0.125 mg (0.251 mL) la 4 h sau la nevoie, fără a se depasi 0.75 mg (6 mL) /24 h; copii, sub 2 ani, 3.4 kg: 4 picaturi la 4 h, nu mai mult de 24 de picaturi/ 24 h; 5 kg: 5 picaturi la 4 h, nu mai mult de 30 picaturi / 24 h; 7 kg: 6 picaturi la 4 h, nu mai mult de 36 de picaturi/ 24 h; 10 kg: 8 picaturi la 4 h, nu mai mult de 48 de picaturi/24 h.• Injectii (0.5 mg/ ml)Tulburări GIAdulţi: 0.25-0.5 mg (0.5-1 mL). Unii pacienţi necesita o singura doza, altii 2, 3 sau 4 doze/zi la intervale de 4 h.Proceduri diagnosticeAdulţi: 0.25-0.5 mg (0.5-1 mL) în administrare IV, cu 5-10 min inaintea procedurii.Medicatie preanestezieAdulţi şi copii peste 2 ani: 0.005 mg/kg, cu 30-60 min inaintea anesteziei.In timpul interventiilor chirurgicale, pentru combaterea bradicardieiAdulţi şi copii peste 2 ani: 125 mg (0.25 mL) IV; se repeta la nevoie.
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
• Se respecta modul de administrare; nu se iau antiacide o ora după administrarea medicamentului (scad eficacitatea).• Pana la disparitia efectelor nu se efectueaza activitati ce necesita atentie sporita; pot aparea ameteala, confuzie, tulburări de vedere.• Se anunta orice simptom neobisnuit astfel incat medicul sa poata modifica dozele sau frecventa administrarii. Diareea poate reprezenta un semn de obstructie intestinala, în special în prezenta colostomei sau a ileostmei.• Se evita temperaturile ridicate şi activitatea crescuta; medicamentul scade perspiratia, ducand la febra sau AVC.• Se opreste administrarea la apariatia confuziei mentale, dezorientarii sau a halucinatiilor.• Se evita alcoolul sau alte deprimante SNC.
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Se reduc dozele la pacienţii vârstnici. Se observa orice semn de glaucom, obstructie vezicala sau a tractului GI.
Categorie de risc pentru sarcina: C
Substanta activa: Hyosciamin
MOD DE ACTIUNE
Actioneaza prin blocarea actiunii acetilcolinei la nivelul terminatiilor nervoase postganglionare în cadrul SN parasimpatic. T ˝: 3 ˝ h pentru tablete, 7 h pentru capsule retard şi 9 h pentru tablete retard. In mare parte este excretat nemodificat prin urina.
INDICATII
Controlul secretiei gastrice, spasmului visceral, hipermotilitatii din colita spastica, cistita, spasm colecistic, spasm piloric şi dureri abdominale asociate. Terapie adjuvanta în sindromul de intestin iritabil şi tulburări functionale ale tractului GI. Adjuvant în tratamentul vezicii neurogene şi tulburărilor intestinale de cauza neurogena. Colici abdominale infantile. Se asociaza cu morfina sau alte narcotice pentru a controla durerea în colica renala sau biliara. În boala Parkinson pentu a reduce rigiditatea şi tremorul şi pentru a controla sialoreea. Tratarea intoxicatiei cu agenti anticolinesterazici. Pentru facilitarea unor proceduri diagnostice, ca endoscopia, prin reducerea motilitatii GI. Tratarea unor cazuri de bloc cardiac parţial asociat cu activitate vagala crescuta. Medicatie preoperatorie, pentru a reduce secretiile salivare, traheo-bronsice şi faringeale. Terapia adjuvanta a ulcerului peptic.
PRECAUTII
Se evita luarea medicamentului în conditii de temperatura ambientala crescuta. Se foloseşte cu grija în timpul alaptarii. Poate fi luat sub forma de tablete sublinguale, PO. Se poate administra SC, IM sau IV
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
• Capsule retard (0,375 mg) sau tablete retard (0,375 mg)Adulţi şi copii peste 12 ani: 0,375- 0,750 mg la fiecare 12 h, fara a depasi 1,5 mg/zi.• Tablete (0,125 mg, 0,15 mg); tablete sublingual (0,125 mg)Adulţi şi copii peste 12 ani: 0,125- 0,25 mg la fiecare 4 h sau la nevoie, a nu se depasi 1,5 mg/zi.• Tablete cu dezintegrare oralaAdulţi şi copii peste 12 ani: 1 sau 2 tablete la 4 h, până la 12/zi sau 2 tablete de doua ori pe zi; copii, între 2 şi 12 ani: ˝-1 tableta la 4 h, până la 6/zi.• Picaturi (0,125 mg/ ml)Adulţi şi copii peste 12 ani: 0,125- 0,25 (5-10 mL) la 4 h, a nu se depasi 1,5 mg (12 mL)/24 h; copii, între 2 şi 12 ani: 0.031-0.125 mg (0.251 mL) la 4 h sau la nevoie, fără a se depasi 0.75 mg (6 mL) /24 h; copii, sub 2 ani, 3.4 kg: 4 picaturi la 4 h, nu mai mult de 24 de picaturi/ 24 h; 5 kg: 5 picaturi la 4 h, nu mai mult de 30 picaturi / 24 h; 7 kg: 6 picaturi la 4 h, nu mai mult de 36 de picaturi/ 24 h; 10 kg: 8 picaturi la 4 h, nu mai mult de 48 de picaturi/24 h.• Injectii (0.5 mg/ ml)Tulburări GIAdulţi: 0.25-0.5 mg (0.5-1 mL). Unii pacienţi necesita o singura doza, altii 2, 3 sau 4 doze/zi la intervale de 4 h.Proceduri diagnosticeAdulţi: 0.25-0.5 mg (0.5-1 mL) în administrare IV, cu 5-10 min inaintea procedurii.Medicatie preanestezieAdulţi şi copii peste 2 ani: 0.005 mg/kg, cu 30-60 min inaintea anesteziei.In timpul interventiilor chirurgicale, pentru combaterea bradicardieiAdulţi şi copii peste 2 ani: 125 mg (0.25 mL) IV; se repeta la nevoie.
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
• Se respecta modul de administrare; nu se iau antiacide o ora după administrarea medicamentului (scad eficacitatea).• Pana la disparitia efectelor nu se efectueaza activitati ce necesita atentie sporita; pot aparea ameteala, confuzie, tulburări de vedere.• Se anunta orice simptom neobisnuit astfel incat medicul sa poata modifica dozele sau frecventa administrarii. Diareea poate reprezenta un semn de obstructie intestinala, în special în prezenta colostomei sau a ileostmei.• Se evita temperaturile ridicate şi activitatea crescuta; medicamentul scade perspiratia, ducand la febra sau AVC.• Se opreste administrarea la apariatia confuziei mentale, dezorientarii sau a halucinatiilor.• Se evita alcoolul sau alte deprimante SNC.
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Se reduc dozele la pacienţii vârstnici. Se observa orice semn de glaucom, obstructie vezicala sau a tractului GI.
Anakinra
Actiune terapeutica: Agent antiartritic
Categorie de risc pentru sarcina: C
Denumire comerciala: Kineret
MOD DE ACTIUNE
Anakinra îmbunătăţeşte simptomele artritei reumatoide. Nivelul maxim plasmatic: 3-7 h. T ˝ terminal: 4-6 h.
INDICATII
Scade S&S şi încetineşte progresia degradării structurale în artrita reumatoidă activă moderat-severă la pacienţii peste 18 ani la care unul sau mai multe medicamente antireumatice ce modifica evolutia bolii (DMARD) nu au avut efect. Poate fi folosit că agent singular sau împreună cu DMARD (în afară de agenţii blocanţi ai TNF).
CONTRAINDICATII
Sensibilitate cunoscută la derivaţii proteici ai E. coli. Folosirea vaccinurilor vii concomitent cu anakinra.
PRECAUTII
Siguranţa şi eficacitatea medicamentului nu au fost determinate la pacienţii imunocompromişi, la cei cu infecţii cronice, în asociaţie cu agenţii blocanţi sau în artrita reumoatoidă juvenilă. Vaccinarea are un potenţial mic de reuşită la cei sub terapie. Folosiţi cu precauţie în timpul lactaţiei, la pacienţii bătrâni, şi la cei cu disfuncţii renale.Administraţi aproximativ la aceeaşi oră în fiecare zi. Înainte de administrare, insepectaţi vizual soluţia observând dacă există particule sau modificări ale culorii. Dacă se observă, nu folosiţi seringa preumplută. Administraţi o singură doză zilnică (adica întregul conţinut al unei seringi de sticlă preumplute). Aruncaţi produsul nefolosit deoarece nu are conservanţi. Depozitaţi-l la frigider, la 2-8°C. Nu congelaţi şi nu agitaţi. Feriţi de lumina solară.
EFECTE ADVERSE
La locul injectării: eritem, inflamaţie, durere. Manifestări generale: infecţii severe, inclusiv celulită, pneumonie, infecţii articulare sau osoase, pneumonie bacteriană. Alte infecţii inclusiv IRS, sinuzită. De asemenea, boli maligne, cefalee. Hematologice: neutropenie. GI: greaţă, diaree, dureri abdominale.
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
• SCArtrita reumatoidă100 mg/zi administrat prin injectare SC.
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
• Medicamentul este distribuit într-o seringă ce conţine o singură doză şi necesită depozitarea la rece. Verificaţi data expirării, protejaţi de lumină, şi nu agitaţi sau congelaţi.• Injectaţi anakinra zilnic aproximativ la aceeaşi oră, în ţesuturi, conform instrucţiunilor.• Pot apare reacţii la locul injectarii; alternaţi locul şi anunţaţi medicului eventualele inflamaţii, dureri sau leziuni în zona respectivă.• Evitaţi imunizările cu vaccin viu pe durata tratamentului.• În caz de infecţie opriţi medicaţia şi anunţaţi medicul. Medicamentul este foarte toxic; a fost asociat cu creşterea incidenţei infecţiilor grave.• Sunt necesare controale dese de laborator (în fiecare lună timp de 3 luni, apoi la fiecare 3 luni) pentru HLG şi pentru a fi evaluaţi de catre un reumatolog.• Depozitaţi medicamentul într-un loc sigur; îndepărtaţi acele conform instrucţiunilor.
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Monitorizaţi HLG, testele funcţionale renale şi hepatice. Evaluaţi articulaţiile şi gradul de funcţionalitate şi notaţi îmbunătăţirile / pierderea mobilităţii. Investigaţi amploarea şi caracteristicile bolii, alţi agenţi folosiţi şi care au dat sau nu rezultate precum şi intensitatea durerii. Verificaţi dacă există interacţiuni cu celelalte medicamente administrate. Nu administraţi produsul împreună cu agenţi blocanti TNF sau la pacienţii cu RA juvenilă.
Categorie de risc pentru sarcina: C
Denumire comerciala: Kineret
MOD DE ACTIUNE
Anakinra îmbunătăţeşte simptomele artritei reumatoide. Nivelul maxim plasmatic: 3-7 h. T ˝ terminal: 4-6 h.
INDICATII
Scade S&S şi încetineşte progresia degradării structurale în artrita reumatoidă activă moderat-severă la pacienţii peste 18 ani la care unul sau mai multe medicamente antireumatice ce modifica evolutia bolii (DMARD) nu au avut efect. Poate fi folosit că agent singular sau împreună cu DMARD (în afară de agenţii blocanţi ai TNF).
CONTRAINDICATII
Sensibilitate cunoscută la derivaţii proteici ai E. coli. Folosirea vaccinurilor vii concomitent cu anakinra.
PRECAUTII
Siguranţa şi eficacitatea medicamentului nu au fost determinate la pacienţii imunocompromişi, la cei cu infecţii cronice, în asociaţie cu agenţii blocanţi sau în artrita reumoatoidă juvenilă. Vaccinarea are un potenţial mic de reuşită la cei sub terapie. Folosiţi cu precauţie în timpul lactaţiei, la pacienţii bătrâni, şi la cei cu disfuncţii renale.Administraţi aproximativ la aceeaşi oră în fiecare zi. Înainte de administrare, insepectaţi vizual soluţia observând dacă există particule sau modificări ale culorii. Dacă se observă, nu folosiţi seringa preumplută. Administraţi o singură doză zilnică (adica întregul conţinut al unei seringi de sticlă preumplute). Aruncaţi produsul nefolosit deoarece nu are conservanţi. Depozitaţi-l la frigider, la 2-8°C. Nu congelaţi şi nu agitaţi. Feriţi de lumina solară.
EFECTE ADVERSE
La locul injectării: eritem, inflamaţie, durere. Manifestări generale: infecţii severe, inclusiv celulită, pneumonie, infecţii articulare sau osoase, pneumonie bacteriană. Alte infecţii inclusiv IRS, sinuzită. De asemenea, boli maligne, cefalee. Hematologice: neutropenie. GI: greaţă, diaree, dureri abdominale.
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
• SCArtrita reumatoidă100 mg/zi administrat prin injectare SC.
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
• Medicamentul este distribuit într-o seringă ce conţine o singură doză şi necesită depozitarea la rece. Verificaţi data expirării, protejaţi de lumină, şi nu agitaţi sau congelaţi.• Injectaţi anakinra zilnic aproximativ la aceeaşi oră, în ţesuturi, conform instrucţiunilor.• Pot apare reacţii la locul injectarii; alternaţi locul şi anunţaţi medicului eventualele inflamaţii, dureri sau leziuni în zona respectivă.• Evitaţi imunizările cu vaccin viu pe durata tratamentului.• În caz de infecţie opriţi medicaţia şi anunţaţi medicul. Medicamentul este foarte toxic; a fost asociat cu creşterea incidenţei infecţiilor grave.• Sunt necesare controale dese de laborator (în fiecare lună timp de 3 luni, apoi la fiecare 3 luni) pentru HLG şi pentru a fi evaluaţi de catre un reumatolog.• Depozitaţi medicamentul într-un loc sigur; îndepărtaţi acele conform instrucţiunilor.
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Monitorizaţi HLG, testele funcţionale renale şi hepatice. Evaluaţi articulaţiile şi gradul de funcţionalitate şi notaţi îmbunătăţirile / pierderea mobilităţii. Investigaţi amploarea şi caracteristicile bolii, alţi agenţi folosiţi şi care au dat sau nu rezultate precum şi intensitatea durerii. Verificaţi dacă există interacţiuni cu celelalte medicamente administrate. Nu administraţi produsul împreună cu agenţi blocanti TNF sau la pacienţii cu RA juvenilă.
Anagrelidă
Actiune terapeutica: Medicament antiplachetar
Categorie de risc pentru sarcina: C
Denumire comerciala: Agrylin
MOD DE ACTIUNE
Poate acţiona în sensul scăderii numarului de trombocite prin scăderea hipermaturării megacariocitelor. Nu produce modificari semnificative ale numarului celulelor albe sau ai parametrilor coagulării. Inhibă agregarea plachetară la doze mai ridicate decât este necesar pentru a reduce numarul acestora. Nivele maxime plasmatice: 5 ng/mL la 1 h . T ˝: 1,3 h; T ˝ terminal: aproximativ 3 zile. Metabolizat în ficat şi excretat în urină şi fecale.
INDICATII
Reduce numarul trombocitelor în trombecitemia esenţială. Tratamentul policitemiei vera, leucemiei mielocitare cronice, şi altor boli mieloproliferative.
CONTRAINDICATII
Lactaţia.
PRECAUTII
A se utiliza cu precauţie în boli cardiace cunoscute sau suspectate şi în disfuncţiile renale sau hepatice. Siguranţa şi eficacitatea nu au fost determinate la pacienţii sub 16 ani.
EFECTE ADVERSE
CV: ICC, palpitaţii, dureri de piept, tahicardie, aritmie, angină, hipotensiune posturală, hipertnesiune, vasodilatatie, sincope, IM, cardiomiopatie, CHB, fibrilaţii, AVC, pericardite, hemoragii, insuficienţă cardiacă, cardiomegalie, FA. GI: diaree, pancreatită, ulcer gastric / duodenal, G&V, anorexie, constipaţie, hemoragii GI, gastrite, melenă, stomatită aftoasa. Respiratorii: rinită, epistaxis, boli respiratorii, sinuzită, pneumonie, bronşită, astm, infiltrat pulmonar, fibroză pulmonară, hipertensiune pulmonară. SNC: cefalee, convulsii, vertij, parestezie, confuzie, insomnie, nervozitate, amnezie. Musculoscheletice: artalgie, mialgie. Dermatologice: prurit, alopecie, rash, urticarie. Hematologice: anemie, trombocitopenie, limfadenoame. Manifestări generale: febră, frisoane, fotosensibilitate, deshidratare, edeme, durere. Oftalmologice: ambliopie, tulburări de vedere, modificari ale campului vizual, diplopie.
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
• capsuleTrombocitemie esenţialaIniţial: 0,5 mg 4/zi sau 1 mg 2/zi Menţineţi dozajul pentru o săptămână sau mai mult. Apoi ajustaţi-l la doza minimă eficientă pentru a menţine numărul plachetar sub 600000/μL. Doza poate fi crescută cu 0,5 mg sau mai puţin/zi în fiecare săptămână. Doza maximă: 10 mg/zi sau 2,5 mg în doză unică. Trebuie să existe un răspuns la doze de 1,5-3 mg/zi.
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
• Anunţaţi medicului palpitaţiile, dispneea, ameţeala, durerile de piept sau abdominale sau hemoragiile neobişnuite.• Medicamentul este folosit pentru a scădea numarul trombocitelor. Creşterea acestora apare, de obicei, la mai puţin de 4 zile de la oprirea terapiei.• Utilizati metode contraceptive eficiente; poate cauza leziuni fetale.
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Monitorizaţi SV, HLG, funcţiile renale şi hepatice; verificaţi numarul trombocitelor la fiecare 2 zile pe duarata primei săptămâni şi apoi săptămânal până se stabilizează. Investigaţi etiologia, debutul şi durata trombocitemiei. Investigaţi dacă există sarcina. Investigaţi funcţia cardiovasculară şi monitorizaţi-o îndeaproape. Acordaţi atenţie bolii coronariene, disfuncţiilor renale sau hepatice.• Testele de laborator cresc enzimele hepatice.
SUPRADOZAREA
Simptome: trombocitopenie. Tratament: monitorizare clinică atentă. Scăderea sau oprirea dozelor până când numarul plachetelor revine la normal.
INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE
@Usturoi. Potenţială creştere a efectelor antiplachetare.@Ghimbir. Potenţială creştere a efectelor antiplachetare.@Ginko biloba. Potenţială creştere a efectelor antiplachetare.@Ginseng. Potenţială creştere a efectelor antiplachetare.
Categorie de risc pentru sarcina: C
Denumire comerciala: Agrylin
MOD DE ACTIUNE
Poate acţiona în sensul scăderii numarului de trombocite prin scăderea hipermaturării megacariocitelor. Nu produce modificari semnificative ale numarului celulelor albe sau ai parametrilor coagulării. Inhibă agregarea plachetară la doze mai ridicate decât este necesar pentru a reduce numarul acestora. Nivele maxime plasmatice: 5 ng/mL la 1 h . T ˝: 1,3 h; T ˝ terminal: aproximativ 3 zile. Metabolizat în ficat şi excretat în urină şi fecale.
INDICATII
Reduce numarul trombocitelor în trombecitemia esenţială. Tratamentul policitemiei vera, leucemiei mielocitare cronice, şi altor boli mieloproliferative.
CONTRAINDICATII
Lactaţia.
PRECAUTII
A se utiliza cu precauţie în boli cardiace cunoscute sau suspectate şi în disfuncţiile renale sau hepatice. Siguranţa şi eficacitatea nu au fost determinate la pacienţii sub 16 ani.
EFECTE ADVERSE
CV: ICC, palpitaţii, dureri de piept, tahicardie, aritmie, angină, hipotensiune posturală, hipertnesiune, vasodilatatie, sincope, IM, cardiomiopatie, CHB, fibrilaţii, AVC, pericardite, hemoragii, insuficienţă cardiacă, cardiomegalie, FA. GI: diaree, pancreatită, ulcer gastric / duodenal, G&V, anorexie, constipaţie, hemoragii GI, gastrite, melenă, stomatită aftoasa. Respiratorii: rinită, epistaxis, boli respiratorii, sinuzită, pneumonie, bronşită, astm, infiltrat pulmonar, fibroză pulmonară, hipertensiune pulmonară. SNC: cefalee, convulsii, vertij, parestezie, confuzie, insomnie, nervozitate, amnezie. Musculoscheletice: artalgie, mialgie. Dermatologice: prurit, alopecie, rash, urticarie. Hematologice: anemie, trombocitopenie, limfadenoame. Manifestări generale: febră, frisoane, fotosensibilitate, deshidratare, edeme, durere. Oftalmologice: ambliopie, tulburări de vedere, modificari ale campului vizual, diplopie.
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
• capsuleTrombocitemie esenţialaIniţial: 0,5 mg 4/zi sau 1 mg 2/zi Menţineţi dozajul pentru o săptămână sau mai mult. Apoi ajustaţi-l la doza minimă eficientă pentru a menţine numărul plachetar sub 600000/μL. Doza poate fi crescută cu 0,5 mg sau mai puţin/zi în fiecare săptămână. Doza maximă: 10 mg/zi sau 2,5 mg în doză unică. Trebuie să existe un răspuns la doze de 1,5-3 mg/zi.
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
• Anunţaţi medicului palpitaţiile, dispneea, ameţeala, durerile de piept sau abdominale sau hemoragiile neobişnuite.• Medicamentul este folosit pentru a scădea numarul trombocitelor. Creşterea acestora apare, de obicei, la mai puţin de 4 zile de la oprirea terapiei.• Utilizati metode contraceptive eficiente; poate cauza leziuni fetale.
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Monitorizaţi SV, HLG, funcţiile renale şi hepatice; verificaţi numarul trombocitelor la fiecare 2 zile pe duarata primei săptămâni şi apoi săptămânal până se stabilizează. Investigaţi etiologia, debutul şi durata trombocitemiei. Investigaţi dacă există sarcina. Investigaţi funcţia cardiovasculară şi monitorizaţi-o îndeaproape. Acordaţi atenţie bolii coronariene, disfuncţiilor renale sau hepatice.• Testele de laborator cresc enzimele hepatice.
SUPRADOZAREA
Simptome: trombocitopenie. Tratament: monitorizare clinică atentă. Scăderea sau oprirea dozelor până când numarul plachetelor revine la normal.
INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE
@Usturoi. Potenţială creştere a efectelor antiplachetare.@Ghimbir. Potenţială creştere a efectelor antiplachetare.@Ginko biloba. Potenţială creştere a efectelor antiplachetare.@Ginseng. Potenţială creştere a efectelor antiplachetare.
Amphocin
Actiune terapeutica: Antibiotic, antifungic
Categorie de risc pentru sarcina: B
Substanta activa: Amfotericina B dezoxicolat
MOD DE ACTIUNE
Produs de Strptomyces nodosus; fungistatic sau fungicid în funcţie de concentraţia medicamentul din lichidele corpului şi de sensibilitatea agentului fungic. Nivel înalt al legării de proteine (90%). Nivele maxime plasmatice: 0,5-2 μg/mL. T ˝, iniţial: 24 h; faza a doua: 15 zile. Excretat lent prin rinichi. Cinetica diferă de la adulţi la copii.
INDICATII
Medicamentul este toxic; este utlizat în principal la pacienţii cu infecţii fungice progresive şi posibil fatale. Parenteral: Infecţii fungice invazive sistemice, potenţial fatale, inclusiv aspergiloza, criptococoza, blastomicoza Nord-Americana, candidoza sistemica, coccidomicoza; histoplasmoza, sporotricoza, zigomicoza, inclusiv mucormicoza cauzată de Mucor, Rhizopus şi Absidia species. Infecţii datorate speciilor sensibile de Conidiobolus şi Basidiobolus. Terapia secundară în tratarea lesimaniozei mucocutantate americane. PO: candidoze orale datorate tulpinilor de Candida albicans. Topic: infecţii cutanate şi mucocutanate cu Candida (Monilla), în special la copii, adulţi şi bolnavii de SIDA.
CONTRAINDICATII
Hipersensibilitate la medicament mai puţin în situaţia când boala ameninţă viaţa pacientului şi este sensibil doar la tratamentul cu Amfotericina B. Utilizat pentru a trata formele non-invazive ale bolilor fungice cum ar fi cadidoza orală, candidozele vaginale sau candidoze esofagiene la pacienţii la care neutrofilele au valori normale. Lactaţia.
PRECAUTII
Efectele de supresie a maduvei osoase pot duce la creşterea incidenţei infecţiilor microbiene, întârzierea procesului de vindecare, hemoragii gingivale. Se utilizează cu precauţie la pacienţii care suferă transfuzii cu leucocite.Administraţi suspensiile orale între mese, dacă este posibil, pentru a permite un contact îndelungat cu leziunile orale.Se foloseşte în primul rând pentru infecţiile fungice potenţial fatale şi progresive. Nu se foloseşte pentru a trata bolile fungice non-invazive cum ar fi candidozele orale, vaginale sau esofagiene la pacienţii la care numărul neutrofilelor se încadrează în valorile normale. Leziunile intertriginoase răspund la tratament de obicei după câteva zile; durata tratamentului este de 1-3 săptămâni. Leziunile interdigitale pot necesita 2-4 săptămâni de terapie. Candidoza apărută în zona scutecelor, cheilita angulară şi leziunile cutanate glabre răspund în 1-2 săptămâni.Următoarele aspecte pot scădea efectele secundare severe:• Administraţi aspirină, acetaminofen, antihistaminice şi antiemetice înainte de perfuzare şi menţineţi echilibrul sodic.• Administraţi medicamentul în zile alternative pentru a diminua anorexia şi flebita.• Doze mici de corticoizi IV înainte de perfuzare pot diminua reacţiile febrile.• Adăugarea unei mici cantităţi de heparină în perfuzie (500-2000 unităţi ), scoaterea acului după terminarea perfuziei, alternarea locului de perfuzie, administrarea printr-o venă mare centrală pot scadea riscul de tromboflebită.Prepararea Amfotericinei B dezoxicolate: pentru a obţine o concentraţie iniţială de 5mg/mL, injectaţi rapid 10 mL apă sterilă pentru injecţii (fără un agent bacteriostatic) în fiolă utilizând un ac steril de 20. Fiola trebuie agitată imediat până când soluţia coloidală se va limpezi. Pentru a obţine o perfuzie de 0.1 mg/mL, diluaţi mai departe 1:50 cu soluţie dextroză 5% cu un pH de 4,2 sau mai mare.Determinaţi pH-ul fiecărui recipient cu dextroză înainte de utilixare (ph-ul este de obicei mai mare de 4,2). Dacă pH-ul este mai mic de 4,2, adăugaţi 1-2 mL de soluţie tampon la soluţia de dextroză înainte de a o utiliza pentru diluţia soluţiei concentrate de Amfotericina B. Soluţia tampon utilizată este de preferinţă fosfat de sodiu dibazic (anhidru), 1.59 g; fosfat de sodiu monobazic (anhidru), 0.96 g; apă sterilă pentru injecţii, diluate în 100 mL. Sterilizaţi soluţia tampon înainte de utilizare. Sterilizarea se face fie prin filtrarea printr-o piatră / membrană care reţine bacteriile fie prin autoclavare la 121°C. Trebuie utlilizate tehnici strict aseptice în prepararea soluţiei injectabile; nu conţine agenţi bacteriostatici. Este interzisă diluarea sau reconstituirea cu soluţie salina precum şi amestecarea cu alte medicamente sau electroliţi. Dacă este administrata printr-o linie de perfuzare deja existentă, spalaţi cu soluţie dextroză 5% înainte şi după perfuzare. Nu utilizati concentratul iniţial dacă este prezent vre-un precipitat.Protejaţi de lumină soluţia pe durata administrării. Totuşi, pierderea activităţii medicamentoase în timpul administrării este neglijabilă dacă soluţia este expusă timp de 8 ore sau mai puţin.Începeti terapia în venele cele mai distale. Cand este administrat periferic schimbarea locului de perfuzare la fiecare doză poate scade incidenţa flebitelor.
EFECTE ADVERSE
GI: anorexie, G&V, diaree, dureri epigastrice (frecvente), insuficienţă hepatică acută, hepatite, melenă, icter, gastroenterită hemoragică. SNC: cefalee (cel mai frecvent), convulsii, tinitus, vertij, neuropatii periferice, encefalopatie, simptome neurologice. CV : hipotensiune (cel mai des), stop cardiac, insuficienţă cardiacă, fibrilaţii ventriculare, aritmie, hipertensiune. Dermatologice: rash, mai ales maculopapular, prurit. Hematologice: anemie normocromica, anemie normocitară (cel mai frecvent), agranulocitoză, defecte de coagulare, trombocitopenie, leucopenie, eozinofilie, leucocitoză. GU : scăderea funcţiei renale, azotemie, hipostenurie, acidoză tubulară renală. Respirator: tahipnee (cel mai des), şoc, edem pulmonar, pneumonie de hipersensibilitate, bronhospasm. Oftalmologice: tulburarea vederii, diplopie. Diverse: febră (cu frisoane şi tremor) care se produce la 15-20 min după începerea tratamentului, pierderi în greutate, dureri generalizate (iclusiv musculare sau articulare), flusing, anafilaxie şi alte reacţii alergice.
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
• IVDoză test prin infuzie IV lentă1 mg în 20 mL de soluţie 5% dextroză injectabilă trebuie perfuzată pe o durată de 20-30 min pentru a determina toleranţa.Infecţii fungice severe şi rapid progresiveIniţial: 0,25-0,3 mg/kg pe o durată de 2-6 h. În funcţie de starea pacientului doza poate fi crescută gradual cu 5-10 mg/zi până la o doză finală de 0,5-0,7 mg/kg, fără a se depăşi 1,5 mg/kg/zi.Aspergiloza1-1,5 mg/kg/zi pentru o doză totală de 3,6 g.Blastomicoza, Histoplasmoza0,5-0,6 mg/kg/zi pentru 4-12 săptămâni.Candidoze, Coccidioidomicoze0,5-0,7 mg/kg/zi pentru 4-12 săptămâni.Mucormicoze1-1,5 mg/kg/zi pentru 4-12 săptămâni.Ficomicoze rinocerebrale0,25-0,3 mg/kg/zi până la 1-1,5 mg/kg/zi. pentru o doză totală de 3-4 g.Sporotricoze0,5 mg/kg/zi până la doza totală de 2,5 g.Leismanioza0,5 mg/kg/zi administrate în zile alternative, în 14 doze (nu este recomandată ca terapie primară)Profilaxia infecţiilor fungice în transplantul de maduvă osoasă0.1 mg/kg/zi.Paracoccidioidomicoze0,4-0,5 mg/kg/zi prin infuzie IV lentă pentru 4-12 săptămâni.• Irigatii ale vezicii biliareCistite candidoziceIrigaţi vezica biliară cu 50 μg/mL soluţie, timp de 5-10 zile periodic sau continuu.• AmfotericinĂ, intratecalMeningite, coccidioidale sau cryptococcaleIniţial: 0,25 mg intratecal; creştere graduală până la doza maximă tolerată (de obicei 0,25-1 mg la fiecare 2-5 zile)• CremĂ, loŢiuneInfecţii micoticeSe aplică liber pe leziunile candidozice 2/zi-4/zi• Suspensie oralăCandidozeAdulţi şi copii: 1mL (100 mg ) 4/zi
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
• Efectele GI pot fi ameliorate dacă se administrează antihistaminice sau antiemetice înaintea medicamentului sau prin administrarea medicamentului înainte de mese. În caz de diaree mesele ar trebui să fie dese şi puţine cantitativ.• Anunţaţi orice anorexie, G&V, cefalee, rash, febră sau frisoane.• Anunţaţi medicului orice scădere a aportului şi eliminărilor şi scăderea severă în greutate. Consumaţi zilnic 2,5 L de lichide pentru a preveni efectul nefrotoxic al medicamentului.• Anunţaţi medicului S&S neurologice cum ar fi tinitus, tulburarea vederii sau vertijul.• Terapia cu amfotericină este, de obicei, pe termen lung (6-11 săptămâni) pentru a asigura raspunsul terapeutic necesar şi pentru a preveni recaderile.• Indicaţiile pentru terapia cu creme sau loţiuni:• Nu pătează pielea atunci când se aplică la locul leziunii.• Orice modificare a culorii hainelor determinată de creme sau loţiuni poate fi îndepartată prin spălarea cu apă şi săpun.• Nu purtaţi îmbrăcăminte ocluzivă pentru zona respectivă; poate favoriza dezvoltarea fungilor.
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Monitorizaţi HLG, culturile, precum şi funcţiile renale şi hepatice. În cazul aparitiei oricăror efecte adverse, încetaţi terapia şi anunţaţi. Verificaţi dacă există hemoragii, disfuncţii renale sau hepatice. Verificaţi dacă există reactii alergice la Amfotericina B, efecte adverse sau reacţii de hipersensibilitate. Verificaţi vârsta şi starea psihică a pacientului. Efectuaţi culturi şi / sau studii histologice înainte de începerea terapiei sistemice. Monitorizaţi aportul şi eliminările; anunţaţi modificarile de eliminare; urina tulbure. Cântăriţi pacientul de 2 ori/săptămână; verificaţi dacă prezintă semne de malnutriţie / deshidratare.Revedeţi lista medicamentelor prescrise pentru a va asigura că nu există interacţiuni nefavorabile.Asiguraţi-vă că este preparată forma corectă a medicamentului pentru administrare; forma IV numai în soluţie dextroză 5%. Notaţi rezultatele unei doze test de 1 mg (1mg în 20 mL soluţie dextroză 5% pe o durată de 20-30 min) precum şi răspunsul. Premedicaţi cu antipiretice, antihistaminice, corticosteroizi şi / sau antiemetice pentru a reduce efectele secundare. Perfuzaţi lent, monitorizând SV la fiecare 15-30 min pe durata primei doze; întrerupeţi perfuzia în cazul apariţiei efectelor secundare.Anticipaţi hipokalemia în timpul terapiei cu digoxin; Observaţi dacă există semne de toxicitatate, slabire musculară şi monitorizaţi k+ şi nivelele de digoxin.Administrarea intratecala a Amfotericinei B poate produce inflamaţia rădăcinilor nervoase spinale; anunţaţi pierderea senzaţiilor sau căderile piciorului.• Testele de laborator cresc AST, ALT, GGT, LDH, fosfatazele alcaline, creatinina serică, azotemia, bilirubina. Hipomagnezemie, hiperkalemie, hipokalemie, hipercalcemie, acidoză, hipo/hiperglicemie, hiperamilazemie, hiperuricemie, hipofosfatemie.
SUPRADOZAREA
Simptome: stop cardiopulmonar. Tratament: întreruperea terapiei, monitorizarea stării clinice şi asigurarea terapiei suportive.
INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE
Aminoglicozide. Nefrotoxicitate adiţională şi / sau ototoxicitate.Anti-neoplazice. Creşte riscul de toxicitate renală, bronhospasm şi hipotensiune.Antifungicidele azolice. Creşte riscul rezistenţei fungice la Amfotericina B.Corticosteroizi, corticotropina. Creşte riscul hipokalemiei → disfuncţii cardiace.Ciclosporina. Creşte riscul toxicităţii renale.Glicozide digitalice. Creşte riscul hipokalemiei → incidenţa toxicităţii digitalice.Medicamente nefrotoxice. Creşte riscul de nefrotoxicitate.Relaxante ale musculaturii scheletale, chirurgicale (de ex. succinocolina, d-tubocurarina). Creşte relaxarea musculaturii datorită hipokalemiei indusă de Amfotericina B.Tacrolimus. Creşterea nivelelor creatininei serice.Tiazidele. Creşte depleţia electroliţilor, mai ales a potasiului.Zidovudine. Creşte riscul de mielotoxicitate şi nefrotoxicitate.
Categorie de risc pentru sarcina: B
Substanta activa: Amfotericina B dezoxicolat
MOD DE ACTIUNE
Produs de Strptomyces nodosus; fungistatic sau fungicid în funcţie de concentraţia medicamentul din lichidele corpului şi de sensibilitatea agentului fungic. Nivel înalt al legării de proteine (90%). Nivele maxime plasmatice: 0,5-2 μg/mL. T ˝, iniţial: 24 h; faza a doua: 15 zile. Excretat lent prin rinichi. Cinetica diferă de la adulţi la copii.
INDICATII
Medicamentul este toxic; este utlizat în principal la pacienţii cu infecţii fungice progresive şi posibil fatale. Parenteral: Infecţii fungice invazive sistemice, potenţial fatale, inclusiv aspergiloza, criptococoza, blastomicoza Nord-Americana, candidoza sistemica, coccidomicoza; histoplasmoza, sporotricoza, zigomicoza, inclusiv mucormicoza cauzată de Mucor, Rhizopus şi Absidia species. Infecţii datorate speciilor sensibile de Conidiobolus şi Basidiobolus. Terapia secundară în tratarea lesimaniozei mucocutantate americane. PO: candidoze orale datorate tulpinilor de Candida albicans. Topic: infecţii cutanate şi mucocutanate cu Candida (Monilla), în special la copii, adulţi şi bolnavii de SIDA.
CONTRAINDICATII
Hipersensibilitate la medicament mai puţin în situaţia când boala ameninţă viaţa pacientului şi este sensibil doar la tratamentul cu Amfotericina B. Utilizat pentru a trata formele non-invazive ale bolilor fungice cum ar fi cadidoza orală, candidozele vaginale sau candidoze esofagiene la pacienţii la care neutrofilele au valori normale. Lactaţia.
PRECAUTII
Efectele de supresie a maduvei osoase pot duce la creşterea incidenţei infecţiilor microbiene, întârzierea procesului de vindecare, hemoragii gingivale. Se utilizează cu precauţie la pacienţii care suferă transfuzii cu leucocite.Administraţi suspensiile orale între mese, dacă este posibil, pentru a permite un contact îndelungat cu leziunile orale.Se foloseşte în primul rând pentru infecţiile fungice potenţial fatale şi progresive. Nu se foloseşte pentru a trata bolile fungice non-invazive cum ar fi candidozele orale, vaginale sau esofagiene la pacienţii la care numărul neutrofilelor se încadrează în valorile normale. Leziunile intertriginoase răspund la tratament de obicei după câteva zile; durata tratamentului este de 1-3 săptămâni. Leziunile interdigitale pot necesita 2-4 săptămâni de terapie. Candidoza apărută în zona scutecelor, cheilita angulară şi leziunile cutanate glabre răspund în 1-2 săptămâni.Următoarele aspecte pot scădea efectele secundare severe:• Administraţi aspirină, acetaminofen, antihistaminice şi antiemetice înainte de perfuzare şi menţineţi echilibrul sodic.• Administraţi medicamentul în zile alternative pentru a diminua anorexia şi flebita.• Doze mici de corticoizi IV înainte de perfuzare pot diminua reacţiile febrile.• Adăugarea unei mici cantităţi de heparină în perfuzie (500-2000 unităţi ), scoaterea acului după terminarea perfuziei, alternarea locului de perfuzie, administrarea printr-o venă mare centrală pot scadea riscul de tromboflebită.Prepararea Amfotericinei B dezoxicolate: pentru a obţine o concentraţie iniţială de 5mg/mL, injectaţi rapid 10 mL apă sterilă pentru injecţii (fără un agent bacteriostatic) în fiolă utilizând un ac steril de 20. Fiola trebuie agitată imediat până când soluţia coloidală se va limpezi. Pentru a obţine o perfuzie de 0.1 mg/mL, diluaţi mai departe 1:50 cu soluţie dextroză 5% cu un pH de 4,2 sau mai mare.Determinaţi pH-ul fiecărui recipient cu dextroză înainte de utilixare (ph-ul este de obicei mai mare de 4,2). Dacă pH-ul este mai mic de 4,2, adăugaţi 1-2 mL de soluţie tampon la soluţia de dextroză înainte de a o utiliza pentru diluţia soluţiei concentrate de Amfotericina B. Soluţia tampon utilizată este de preferinţă fosfat de sodiu dibazic (anhidru), 1.59 g; fosfat de sodiu monobazic (anhidru), 0.96 g; apă sterilă pentru injecţii, diluate în 100 mL. Sterilizaţi soluţia tampon înainte de utilizare. Sterilizarea se face fie prin filtrarea printr-o piatră / membrană care reţine bacteriile fie prin autoclavare la 121°C. Trebuie utlilizate tehnici strict aseptice în prepararea soluţiei injectabile; nu conţine agenţi bacteriostatici. Este interzisă diluarea sau reconstituirea cu soluţie salina precum şi amestecarea cu alte medicamente sau electroliţi. Dacă este administrata printr-o linie de perfuzare deja existentă, spalaţi cu soluţie dextroză 5% înainte şi după perfuzare. Nu utilizati concentratul iniţial dacă este prezent vre-un precipitat.Protejaţi de lumină soluţia pe durata administrării. Totuşi, pierderea activităţii medicamentoase în timpul administrării este neglijabilă dacă soluţia este expusă timp de 8 ore sau mai puţin.Începeti terapia în venele cele mai distale. Cand este administrat periferic schimbarea locului de perfuzare la fiecare doză poate scade incidenţa flebitelor.
EFECTE ADVERSE
GI: anorexie, G&V, diaree, dureri epigastrice (frecvente), insuficienţă hepatică acută, hepatite, melenă, icter, gastroenterită hemoragică. SNC: cefalee (cel mai frecvent), convulsii, tinitus, vertij, neuropatii periferice, encefalopatie, simptome neurologice. CV : hipotensiune (cel mai des), stop cardiac, insuficienţă cardiacă, fibrilaţii ventriculare, aritmie, hipertensiune. Dermatologice: rash, mai ales maculopapular, prurit. Hematologice: anemie normocromica, anemie normocitară (cel mai frecvent), agranulocitoză, defecte de coagulare, trombocitopenie, leucopenie, eozinofilie, leucocitoză. GU : scăderea funcţiei renale, azotemie, hipostenurie, acidoză tubulară renală. Respirator: tahipnee (cel mai des), şoc, edem pulmonar, pneumonie de hipersensibilitate, bronhospasm. Oftalmologice: tulburarea vederii, diplopie. Diverse: febră (cu frisoane şi tremor) care se produce la 15-20 min după începerea tratamentului, pierderi în greutate, dureri generalizate (iclusiv musculare sau articulare), flusing, anafilaxie şi alte reacţii alergice.
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
• IVDoză test prin infuzie IV lentă1 mg în 20 mL de soluţie 5% dextroză injectabilă trebuie perfuzată pe o durată de 20-30 min pentru a determina toleranţa.Infecţii fungice severe şi rapid progresiveIniţial: 0,25-0,3 mg/kg pe o durată de 2-6 h. În funcţie de starea pacientului doza poate fi crescută gradual cu 5-10 mg/zi până la o doză finală de 0,5-0,7 mg/kg, fără a se depăşi 1,5 mg/kg/zi.Aspergiloza1-1,5 mg/kg/zi pentru o doză totală de 3,6 g.Blastomicoza, Histoplasmoza0,5-0,6 mg/kg/zi pentru 4-12 săptămâni.Candidoze, Coccidioidomicoze0,5-0,7 mg/kg/zi pentru 4-12 săptămâni.Mucormicoze1-1,5 mg/kg/zi pentru 4-12 săptămâni.Ficomicoze rinocerebrale0,25-0,3 mg/kg/zi până la 1-1,5 mg/kg/zi. pentru o doză totală de 3-4 g.Sporotricoze0,5 mg/kg/zi până la doza totală de 2,5 g.Leismanioza0,5 mg/kg/zi administrate în zile alternative, în 14 doze (nu este recomandată ca terapie primară)Profilaxia infecţiilor fungice în transplantul de maduvă osoasă0.1 mg/kg/zi.Paracoccidioidomicoze0,4-0,5 mg/kg/zi prin infuzie IV lentă pentru 4-12 săptămâni.• Irigatii ale vezicii biliareCistite candidoziceIrigaţi vezica biliară cu 50 μg/mL soluţie, timp de 5-10 zile periodic sau continuu.• AmfotericinĂ, intratecalMeningite, coccidioidale sau cryptococcaleIniţial: 0,25 mg intratecal; creştere graduală până la doza maximă tolerată (de obicei 0,25-1 mg la fiecare 2-5 zile)• CremĂ, loŢiuneInfecţii micoticeSe aplică liber pe leziunile candidozice 2/zi-4/zi• Suspensie oralăCandidozeAdulţi şi copii: 1mL (100 mg ) 4/zi
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
• Efectele GI pot fi ameliorate dacă se administrează antihistaminice sau antiemetice înaintea medicamentului sau prin administrarea medicamentului înainte de mese. În caz de diaree mesele ar trebui să fie dese şi puţine cantitativ.• Anunţaţi orice anorexie, G&V, cefalee, rash, febră sau frisoane.• Anunţaţi medicului orice scădere a aportului şi eliminărilor şi scăderea severă în greutate. Consumaţi zilnic 2,5 L de lichide pentru a preveni efectul nefrotoxic al medicamentului.• Anunţaţi medicului S&S neurologice cum ar fi tinitus, tulburarea vederii sau vertijul.• Terapia cu amfotericină este, de obicei, pe termen lung (6-11 săptămâni) pentru a asigura raspunsul terapeutic necesar şi pentru a preveni recaderile.• Indicaţiile pentru terapia cu creme sau loţiuni:• Nu pătează pielea atunci când se aplică la locul leziunii.• Orice modificare a culorii hainelor determinată de creme sau loţiuni poate fi îndepartată prin spălarea cu apă şi săpun.• Nu purtaţi îmbrăcăminte ocluzivă pentru zona respectivă; poate favoriza dezvoltarea fungilor.
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Monitorizaţi HLG, culturile, precum şi funcţiile renale şi hepatice. În cazul aparitiei oricăror efecte adverse, încetaţi terapia şi anunţaţi. Verificaţi dacă există hemoragii, disfuncţii renale sau hepatice. Verificaţi dacă există reactii alergice la Amfotericina B, efecte adverse sau reacţii de hipersensibilitate. Verificaţi vârsta şi starea psihică a pacientului. Efectuaţi culturi şi / sau studii histologice înainte de începerea terapiei sistemice. Monitorizaţi aportul şi eliminările; anunţaţi modificarile de eliminare; urina tulbure. Cântăriţi pacientul de 2 ori/săptămână; verificaţi dacă prezintă semne de malnutriţie / deshidratare.Revedeţi lista medicamentelor prescrise pentru a va asigura că nu există interacţiuni nefavorabile.Asiguraţi-vă că este preparată forma corectă a medicamentului pentru administrare; forma IV numai în soluţie dextroză 5%. Notaţi rezultatele unei doze test de 1 mg (1mg în 20 mL soluţie dextroză 5% pe o durată de 20-30 min) precum şi răspunsul. Premedicaţi cu antipiretice, antihistaminice, corticosteroizi şi / sau antiemetice pentru a reduce efectele secundare. Perfuzaţi lent, monitorizând SV la fiecare 15-30 min pe durata primei doze; întrerupeţi perfuzia în cazul apariţiei efectelor secundare.Anticipaţi hipokalemia în timpul terapiei cu digoxin; Observaţi dacă există semne de toxicitatate, slabire musculară şi monitorizaţi k+ şi nivelele de digoxin.Administrarea intratecala a Amfotericinei B poate produce inflamaţia rădăcinilor nervoase spinale; anunţaţi pierderea senzaţiilor sau căderile piciorului.• Testele de laborator cresc AST, ALT, GGT, LDH, fosfatazele alcaline, creatinina serică, azotemia, bilirubina. Hipomagnezemie, hiperkalemie, hipokalemie, hipercalcemie, acidoză, hipo/hiperglicemie, hiperamilazemie, hiperuricemie, hipofosfatemie.
SUPRADOZAREA
Simptome: stop cardiopulmonar. Tratament: întreruperea terapiei, monitorizarea stării clinice şi asigurarea terapiei suportive.
INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE
Aminoglicozide. Nefrotoxicitate adiţională şi / sau ototoxicitate.Anti-neoplazice. Creşte riscul de toxicitate renală, bronhospasm şi hipotensiune.Antifungicidele azolice. Creşte riscul rezistenţei fungice la Amfotericina B.Corticosteroizi, corticotropina. Creşte riscul hipokalemiei → disfuncţii cardiace.Ciclosporina. Creşte riscul toxicităţii renale.Glicozide digitalice. Creşte riscul hipokalemiei → incidenţa toxicităţii digitalice.Medicamente nefrotoxice. Creşte riscul de nefrotoxicitate.Relaxante ale musculaturii scheletale, chirurgicale (de ex. succinocolina, d-tubocurarina). Creşte relaxarea musculaturii datorită hipokalemiei indusă de Amfotericina B.Tacrolimus. Creşterea nivelelor creatininei serice.Tiazidele. Creşte depleţia electroliţilor, mai ales a potasiului.Zidovudine. Creşte riscul de mielotoxicitate şi nefrotoxicitate.
Amoxapină
Actiune terapeutica: Antidepresiv triciclic
Categorie de risc pentru sarcina: C
Denumire comerciala: Asendin
MOD DE ACTIUNE
Adiţional efectului său asupra monoaminelor, medicamentul blochează receptorii dopaminergici. Are efect anticolinergic semnificativ, de sedare moderată, şi efect ortostatic hipotensiv moderat. Vârfurile nivelelor sanguine: 90 min. Nivele plasmatice eficiente: 200-500 ng/mL. Timpul până la nivele de platou : 2-7 zile. T ˝: 8 h; T ˝ al metabolitului principal activ: 30 h. Excretat în urină.
INDICATII
Depresii endogene şi psihotice, cât şi cele nevrotice sau reactive. Depresie însoţită de anxietate sau agitaţie.
CONTRAINDICATII
Doze mari la pacienţii ce au suferit de atacuri convulsive. În timpul recuperării acute după IM. Folosirea la copii sub 16 ani.
PRECAUTII
Siguranţa folosirii în timpul lactaţiei nu a fost determinată.
EFECTE ADVERSE
Diskinezie tardivă. Supradozarea poate duce la convulsii (frecvent), sindromul neuroleptic malign, tumefacţie testiculară, disfuncţii sexuale, mărirea sânilor atât la femeie cât şi la bărbat.
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
• comprimateAntidepresivAdulţi, individualizat, iniţial: 50 mg 2/zi-3/zi Doza poate fi mărită până la 100 mg 2/zi-3/zi în prima săptămână. Datorită efectului de sedare nu folosiţi doze mai mari de 300 mg decât dacă cele până la 300 mg au fost ineficiente timp de cel puţin 14 zile. Întreţinere: 300 mg/zi ca doză unică, înainte de culcare. Pacienţii spitalizaţi: până la 150 mg 4/zi Bătrâni, iniţial: 25 mg 2/zi-3/zi Dacă este necesar şi doza este tolerată, poate fi mărită la 50 mg 2/zi-3/zi după prima săptămână. Întreţinere: până la 300 mg/zi înainte de culcare.
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
Luaţi medicamentul în timpul mesei pentru a preveni discomfortul gastric.Luaţi întreaga doză înainte de culcare dacă apare efectul de sedare în timpul zilei.Anunţaţi din timp efectele SNC ale diskineziei tardive, adică, mişcări lente repetitive.
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Efectuaţi ECG, electroliţi, testele funcţionale renale şi hepatice. Anticipaţi folosirea dozelor reduse la pacienţii bătrâni sau la cei cu disfuncţii organice.
Categorie de risc pentru sarcina: C
Denumire comerciala: Asendin
MOD DE ACTIUNE
Adiţional efectului său asupra monoaminelor, medicamentul blochează receptorii dopaminergici. Are efect anticolinergic semnificativ, de sedare moderată, şi efect ortostatic hipotensiv moderat. Vârfurile nivelelor sanguine: 90 min. Nivele plasmatice eficiente: 200-500 ng/mL. Timpul până la nivele de platou : 2-7 zile. T ˝: 8 h; T ˝ al metabolitului principal activ: 30 h. Excretat în urină.
INDICATII
Depresii endogene şi psihotice, cât şi cele nevrotice sau reactive. Depresie însoţită de anxietate sau agitaţie.
CONTRAINDICATII
Doze mari la pacienţii ce au suferit de atacuri convulsive. În timpul recuperării acute după IM. Folosirea la copii sub 16 ani.
PRECAUTII
Siguranţa folosirii în timpul lactaţiei nu a fost determinată.
EFECTE ADVERSE
Diskinezie tardivă. Supradozarea poate duce la convulsii (frecvent), sindromul neuroleptic malign, tumefacţie testiculară, disfuncţii sexuale, mărirea sânilor atât la femeie cât şi la bărbat.
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
• comprimateAntidepresivAdulţi, individualizat, iniţial: 50 mg 2/zi-3/zi Doza poate fi mărită până la 100 mg 2/zi-3/zi în prima săptămână. Datorită efectului de sedare nu folosiţi doze mai mari de 300 mg decât dacă cele până la 300 mg au fost ineficiente timp de cel puţin 14 zile. Întreţinere: 300 mg/zi ca doză unică, înainte de culcare. Pacienţii spitalizaţi: până la 150 mg 4/zi Bătrâni, iniţial: 25 mg 2/zi-3/zi Dacă este necesar şi doza este tolerată, poate fi mărită la 50 mg 2/zi-3/zi după prima săptămână. Întreţinere: până la 300 mg/zi înainte de culcare.
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
Luaţi medicamentul în timpul mesei pentru a preveni discomfortul gastric.Luaţi întreaga doză înainte de culcare dacă apare efectul de sedare în timpul zilei.Anunţaţi din timp efectele SNC ale diskineziei tardive, adică, mişcări lente repetitive.
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Efectuaţi ECG, electroliţi, testele funcţionale renale şi hepatice. Anticipaţi folosirea dozelor reduse la pacienţii bătrâni sau la cei cu disfuncţii organice.
Amfotericina B, lipidică
Actiune terapeutica: Antibiotic, antifungic
Categorie de risc pentru sarcina: B
Denumire comerciala: Abelcet, AmBisome, Amphotec
MOD DE ACTIUNE
A se vedea de asemenea Amfotericina B dezoxicolat. Produsele bazate pe lipide maresc timpul de circulaţie şi biodistribuţia amfotericinei. Pentru că produsele lipidice au tendinţa să stea în circulaţie mult timp, ele se pot localiza şi atinge concentraţii crescute în ţesuturile cu permeabilitate capilară crescută (inflamaţii, infecţii, şi tumorile solide). Important este că, cele trei produse ce contin amfotericina B bazată pe lipide au proprietati fizice, chimice şi biologice diferite şi ca atare au proprietăţi farmacologice şi efecte adverse diferite. Toate aceste produse au un timp de înjumătăţire terminal lung, ce variază în funcţie de produs (6,3-8,6 h pentru AmBisome, 27,5-28,3 h pentru Amphotec, şi aproximativ 173,4 h pentru Abelcet)
INDICATII
Medicamentul este toxic; folosit în principal pentru pacienţii cu infecţii fungice progresive şi potenţial fatale. Produsele pe bază de lipide scad semnficativ toxicitatea renală de aceea amfotericina B pe bază de lipide este recomandată pacienţiilor cu disfuncţii / leziuni renale, când amfotericina B nu se poate sau trebuie administrată. Abelcet: în infecţiile fungice sistemice invazive care sunt refractare la amfotericina B dezoxicolat sau la care disfuncţia sau toxicitatea renală face imposibilă folosirea produsului dezoxicolat. AmBisome: tratamentul infecţiilor datorate Aspergillus, Candida sau Cryptococus; tratamentul empiric în stări febrile, la pacienţii cu neutropenie la care se presupun infecţii fungice; meningită criptococică la pacienţii infecţati cu HIV; leishmanioză viscerală. Amphotec: tratamentul aspergilozelor invazive.
CONTRAINDICATII
A se vedea Amfotericina B dezoxicolat
PRECAUTII
Nu este folosit pentru a trata infecţiile fungice noninvazive inclusiv candidoza orală, vaginală, esofagiană la pacienţii cu un numar normal de neutrofile. A se folosi cu precauţie în disfuncţiile renale.Prepararea pentru administrare a complexului Amfotericinei B pe bază de lipde (Abelcet): agitaţi uşor fiola până când dispare sedimentul. Extrageţi doza dorită din fiolă folosind seringi sterile de 20 mL cu un ac de diametru 18. Demontaţi acul seringii şi înlocuiti-l cu unul cu filtru de 5 microni. Fiecare ac cu filtru este folosit pentru o singură fiolă. Inseraţi apoi acul cu filtru al seringii într-o pungă de perfuzie IV ce conţine soluţie dextroză 5% şi goliţi conţinutul seringii în pungă. Concentraţia perfuziei ar trebui să fie 1 mg/mL. Pentru copii şi la cei cu probleme CV medicamentul se poate dilua în soluţie dextroză 5% până la o concentraţie recomandată de 2 mg/mL.Prepararea complexului lipozomal cu Amfotericină B (AmBisome): adăugaţi 12 mL de apă sterilă pentru injecţii la fiecare fiolă pentru a atinge concentratia de 4 mg/mL. Agitaţi imediat fiola timp de 30 sec pentru a dispersa complet medicamentul, iar conţinutul fiolei se colorează galben şi se formează o suspensie translucidă. După calcularea dozei extrageţi necesarul de medicament într-o seringă sterilă. Ataşaţi acul cu filtru de 5 microni şi injectaţi conţinutul într-o pungă cu soluţie dextroză 5% de volum adecvat pentru a obţine o concentraţie de 1-2 mg/mL.Prepararea amfotericinei B colesteril (Amphotec): soluţia se reconstituie doar cu apă sterilă pentru injecţii. Folosind o serignă sterilă cu un ac cu diametru de 20, adăugaţi rapid următoarele volume în flacon pentru a obţine un lichid cu concentraţia de 5 mg/mL. Agitaţi apoi încet fiola, rotind-o până se dizolvă complet conţinutul acesteia (lichidul poate fi clar sau opalescent). Pentru fiola de 50 mg adăugaţi 10 mL apă sterilă pentru injecţii; pentru fiola de 100 mg adăugaţi 20 mL apă sterilă pentru injecţii. Pentru perfuzare soluţia se diluează în continuare până ajunge la concentraţia de 0,6 mg/mL (între 0,16-0,83 mg/mL).Nu diluaţi sau reconstituiţi soluţia cu agenţi salini şi nu amestecaţi cu alte medicamente sau electroliţi. Dacă se administrează pe o linie IV preexistentă spalaţi-o cu soluţie dextroză 5% înainte şi după perfuzare. Nu folosiţi soluţia iniţială dacă apare un precipitat. Protejaţi de lumina solară în timpul administrării. Începeti terapia administrând prin venele distale. Schimbarea periodică a locului de perfuzare scade riscul flebitelor.
EFECTE ADVERSE
• Comune celor trei medicamente:CV: hipotensiune, hipertensiune, stop cardiac, tahicardie. GI: G&V, diaree, hemoragii GI. SNC: cefalee, anxietate, confuzie, leucoencefalopatie. Respirator: insuficienţă respiratorie, hipoxie, tuse persistentă, epistaxis, revărsat pleural, rinită. Hematologice: trombocitopenie, anemie, leukopenie. Dermatologice: iritaţie, prurit, transpiraţie. Reacţii la perfuzare: febră, tremor, frisoane, hipotensiune, anorexie, cefalee, tahipnee. Diverse: frisoane, febră, insuficienţă multiplă de organ, sepsis, reacţie anafilactică, infecţii, insuficienţă renală, astenie, hematurie.• Menţionate pentru AbelcetCV: stop cardiac, IM, cardiomiopatii, aritmii inclusiv fibrilaţii ventriculare. GI: melenă, durere eipgastrică. SNC: convulsii, neuropatie periferică, AVC, encefalopatii, sindrom extrapiramidal. Hematologice: leucocitoză, eozinofilie. GU: oligurie, anurie, acidoză tubulară renală, impotenţă. Respiratorii: astm, bronhospasm, edem pulmonar, hemoptizie, embolie pulmonară, revărsat pleural. Hepatice: hepatită, icter, insuficienţă hepatică acuta, hepatomegalie, colangită, colecistită. Dermatologice: Rash maculopapular, dermatită exfoliativă, eritem multiform. Musculoscheletale: miastenie, mialgie, artralgii. Oftalmice: diplopie, tulburări vizuale. Otice: pierderea auzului, hipoacuzie. Diverse: scădere ponderala, reacţii la locul injectarii (inclusiv inflamaţie, reacţii de tip anafilactic şi alte reacţii alergice), şoc, tromboflebită, anorexie, acidoză.• Menţionate pentru AmBisomeCV: aritmii, fibrilaţie atriala, cardiomegalie, hemoragii, hipotensiune ortostatică, valvulopatii, boală venoasă ocluzivă. GI: anorexie, disfagii, inconţinenţă fecală, hemoragii GI, hemoroizi, hematemeza, hepatomegalie, leziuni hepatocelulare, stomatită. SNC: comă, convulsii, depresie, halucinatii, irascibilitate, somnolenţă, parestezii. Hematologice: coagulopatii, supraîncărcare lichidiană, agranulocitoză. GU: disfuncţii renale, insuficienţă renală acută, nefropatie toxică, incontinenţă urinară, hemoragii vaginale, cistită hemoragică. Respiratorii: astm, atelectazii, hemoptizii, hiperventilatie, edem pulmonar, faringită, pneumonie, sinuzită, hipoventilaţie. Dermatologice: alopecie, herpex simplex, inflamaţie la locul injectării, purpură, modificari de culoare cutanate, urticarie, ulceraţii cutanate, rash veziculobulos. Musculoscheletale: artalgii, dureri osoase, distonii. Oftalmice: conjunctivită, xeroftalmie, hemoragii oculare. Diverse: celulită, reacţii imune mediate celular, edem facial, angioedem, eritem.• Menţionate pentru AmphotecCV: hipotensiune ortostatică, hemoragii, stari de şoc, aritmii, fibrilaţii atriale, bradicardie, ICC, flebită, tahicardie supraventriculară, sincope, vasodilataţie, extrasitole ventriculare. GI: hematameza, icter, stomatită, diaree sanguinolentă, constipaţie, incontinenţă fecală, insuficienţă hepatică, melenă, ulceraţii bucale, moniliază orală, disfuncţii rectale. SNC: ameţeli, somnolenţă, agitaţie, depresie, convulsii, hipertonie, neuropatii, parestezii, psihoze, tulburări de limbaj. Hematologice: coagulopatii, anemie hipocromă, leucocitoză. GU: disurie, oligurie, incontinenţă / retenţie urinară. Dermatologice: rash maculopapular, acnee, alopecie, rash peteşial, disfuncţii / modificări de culoare cutanate, ulceraţii / noduli cutanaţi, urticarie, rash veziculobulos. Respirator: apnee, astm, hemoptizie, edem pulmonar, sinuzită. Musculoscheletale: artalgii, mialgii. Oftalmice: hemoragie oculară, ambliope. Otice : surditate, disfuncţii otice, tinitus. Diverse: edem periferic, scădere / creştere în greutate, acidoză, deshidratare, edem facial, reacţii alergice, deces, hipotermie, tulburări ale sistemului imunitar, inflamaţie / durere / reacţii la locul injectării, dureri de ceafă.
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
IV• AbelcetInfecţii fungice sistemice5 mg/kg/zi ca soluţie de 1 mg/mL perfuzie şi administrat la 2,5 mg/kg/zi. La copii şi la cei cu boli CV, diluaţi medicamentul până la concentraţia finală de 2 mg/mL. Dacă perfuzarea durează mai mult de 2 h, agitaţi continutul. Nu folosiţi filtru intern.• AmBisomeInfecţii fungice empirice3 mg/kg/zi folosind un dispozitiv de control al perfuzarii timp de 2 h. Se poate reduce timpul de perfuzare la 60 min dacă este bine tolerat sau se poate mări timpul de perfuzare dacă apare discomfort.Infecţii datorate Aspergillus, Candida, Cryptococus3-5 mg/kg/zi administrat ca perfuzie de 1-2 mg/mLsi administrat iniţial timp de 2 h. Se poate reduce timpul de perfuzare dacă este bine tolerat la 60 min sau se poate mări dacă apare discomfort. Pentru copii şi nou-născuţi, sunt recomandate concentraţiile de 0,2-0,5 mg/mL. Se poate folosi un filtru intern de un micron sau mai mare.Meningită criptococică la pacienţii infecţati cu HIV6 mg/kg/zi perfuzat prin injectomat timp de 2 h. Se poate reduce timpul de perfuzare dacă este bine tolerat la 60 min, sau se poate mări dacă apare discomfort.Leishmanioza3 mg/kg/zi în zilele 1-5, 14 şi 21 la pacienţii imunocompetenţi; se poate repeta tratamentul dacă parazitul nu a fost eradicat. Administraţi 4 mg/kg/zi în zilele 1-5, 10, 17, 24, 31 şi 38 la pacienţii imunocompromişi; dacă infecţia nu este eradicată, consultaţi un expert pentru a analiza alte opţiuni terapeutice.• AmphotecInfecţiile fungice sistemice3-4 mg/kg/zi preparat la o concentraţie de 0,6 mg/mL (între 0,16-0,83 mg/mL) rata de perfuzare fiind la 1mg/kg/h. Se administrează înainte o doză test de 1,6-8,3 mg perfuzată timp de 15-30 min. Nu filtraţi soluţia şi nu folosiţi filtru intern.
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
• Terapia cu amfotericină necesită, de obicei un timp îndelungat pentru a asigura un răspuns adecvat (eradicarea organismelor) şi pentru a preveni recăderile.• Anunţaţi medicului orice semn de anorexie, G&V, cefalee, rash, febră sau frisoane.• Anunţaţi orice schimbări ale aportului şi eliminărilor şi scăderea severă în greutate. Consumaţi lichide în cantităţile indicate de medic pentru a preveni efectele nefrotoxice.• Anunţaţi simptomele neurologice cum ar fi tinitusul, tulburarea vederii sau vertijul.• Anunţaţi medicului orice hemoragie, apărută spontan, tumefacţia ţesuturilor moi ca şi vertijul sau hipoacuzia.• Reduceţi efectele GI au ajutorul antihistaminicelor sau antiemeticelor, administrate înainte de începutul terapiei, sau prin administrarea medicamentului înainte de mese. Încercaţi consumarea de mese frecvente şi în cantitate redusă dacă apare diaree.• Reacţia febrilă se poate reduce odată cu terapia pe timp îndelungat; durerile musculare pot fi datorate nivelelor scazute de potasiu.
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Monitorizaţi HLG, funcţia renală şi hepatică, şi culturile din timpul terapiei. Monitorizaţi hemoragiile pacientului precum şi disfuncţiile renale şi hepatice progresive ale acestuia. Forma cu bază lipidică este folosită de obicei în disfuncţiile renale. Investigaţi dacă există orice alergie la amfotericina B, efectele adverse şi reacţiile de hipersensibilitate. Evaluaţi statusul mental şi notaţi vârsta pacientului. Monitorizaţi aportul şi eliminările; anunţaţi modificările de eliminare, urina tulbure. Cântăriţi pacientul de 2 ori / săptămână şi evaluaţi semnele de malnutritie / deshidratare. Monitorizaţi SV la fiecare 15-30 min în timpul primei doze; întrerupeţi perfuzia dacă apar efecte adverse. Investigaţi dacă apare hipokaliemie în timpul terapiei cu digoxin, şi hiponatremie în cazul acestui produs. Urmăriţi apariţia toxicităţii / slăbiciunii musculare şi monitorizaţi K+, Na şi nivele de digoxin.Asiguraţi-vă de pregatirea formei corecte pentru administrare. Premedicaţi cu antipiretice, antihistaminice, corticosteroizi şi / sau antiemetice, pentru a reduce efectele secundare. Pot apare rash, febră şi frisoane. Perfuzaţi lent până cand se identifică răspunsul pacientului. Se poate creşte timpul de perfuzie dacă este bine tolerat medicamentul sau scădea dacă nu este tolerat în funcţie de indicaţiile şi ghidurile producătorului.• Testele de laborator Cele comune tuturor produselor: creşte ALT, AST, creatina, azotemia, fosfataza alcalină. Hiperbilirubinemie, hipokalemie, hipomagnezemie, hiperglicemie, hipernatremie, hipocalcemie, hipervolemie.Cele pentru Abelcet: hiperkalemie, hipercalcemie, creşte LDH, hiperamilazemie, hipoglicemie, hiperurinemie, hipofosfatemie.Cele pentru AmBisome: creşte amilaza, LDH-ul. Creşte / scade protrombina. Hipercloremie, hiperkalemie, hipermagnezemie, hiperfosfatemie, hiponatremie, hipofosfatemie, hipoproteinemie.Cele pentru Amphotec: creşte LDH-ul, GGT-ul, fibrinogenul. Scade protrombina, tromboplastina. Hipofosfatemie, hiponatremie, hiperkalemie, hiperlipemie, hipoglicemie, hipoproteinemie, albuminurie, glucozurie.
SUPRADOZAREA
A se vedea Amfotericina B dezoxicolat.
INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE
A se vedea Amfotericina B deoxicolat.
Categorie de risc pentru sarcina: B
Denumire comerciala: Abelcet, AmBisome, Amphotec
MOD DE ACTIUNE
A se vedea de asemenea Amfotericina B dezoxicolat. Produsele bazate pe lipide maresc timpul de circulaţie şi biodistribuţia amfotericinei. Pentru că produsele lipidice au tendinţa să stea în circulaţie mult timp, ele se pot localiza şi atinge concentraţii crescute în ţesuturile cu permeabilitate capilară crescută (inflamaţii, infecţii, şi tumorile solide). Important este că, cele trei produse ce contin amfotericina B bazată pe lipide au proprietati fizice, chimice şi biologice diferite şi ca atare au proprietăţi farmacologice şi efecte adverse diferite. Toate aceste produse au un timp de înjumătăţire terminal lung, ce variază în funcţie de produs (6,3-8,6 h pentru AmBisome, 27,5-28,3 h pentru Amphotec, şi aproximativ 173,4 h pentru Abelcet)
INDICATII
Medicamentul este toxic; folosit în principal pentru pacienţii cu infecţii fungice progresive şi potenţial fatale. Produsele pe bază de lipide scad semnficativ toxicitatea renală de aceea amfotericina B pe bază de lipide este recomandată pacienţiilor cu disfuncţii / leziuni renale, când amfotericina B nu se poate sau trebuie administrată. Abelcet: în infecţiile fungice sistemice invazive care sunt refractare la amfotericina B dezoxicolat sau la care disfuncţia sau toxicitatea renală face imposibilă folosirea produsului dezoxicolat. AmBisome: tratamentul infecţiilor datorate Aspergillus, Candida sau Cryptococus; tratamentul empiric în stări febrile, la pacienţii cu neutropenie la care se presupun infecţii fungice; meningită criptococică la pacienţii infecţati cu HIV; leishmanioză viscerală. Amphotec: tratamentul aspergilozelor invazive.
CONTRAINDICATII
A se vedea Amfotericina B dezoxicolat
PRECAUTII
Nu este folosit pentru a trata infecţiile fungice noninvazive inclusiv candidoza orală, vaginală, esofagiană la pacienţii cu un numar normal de neutrofile. A se folosi cu precauţie în disfuncţiile renale.Prepararea pentru administrare a complexului Amfotericinei B pe bază de lipde (Abelcet): agitaţi uşor fiola până când dispare sedimentul. Extrageţi doza dorită din fiolă folosind seringi sterile de 20 mL cu un ac de diametru 18. Demontaţi acul seringii şi înlocuiti-l cu unul cu filtru de 5 microni. Fiecare ac cu filtru este folosit pentru o singură fiolă. Inseraţi apoi acul cu filtru al seringii într-o pungă de perfuzie IV ce conţine soluţie dextroză 5% şi goliţi conţinutul seringii în pungă. Concentraţia perfuziei ar trebui să fie 1 mg/mL. Pentru copii şi la cei cu probleme CV medicamentul se poate dilua în soluţie dextroză 5% până la o concentraţie recomandată de 2 mg/mL.Prepararea complexului lipozomal cu Amfotericină B (AmBisome): adăugaţi 12 mL de apă sterilă pentru injecţii la fiecare fiolă pentru a atinge concentratia de 4 mg/mL. Agitaţi imediat fiola timp de 30 sec pentru a dispersa complet medicamentul, iar conţinutul fiolei se colorează galben şi se formează o suspensie translucidă. După calcularea dozei extrageţi necesarul de medicament într-o seringă sterilă. Ataşaţi acul cu filtru de 5 microni şi injectaţi conţinutul într-o pungă cu soluţie dextroză 5% de volum adecvat pentru a obţine o concentraţie de 1-2 mg/mL.Prepararea amfotericinei B colesteril (Amphotec): soluţia se reconstituie doar cu apă sterilă pentru injecţii. Folosind o serignă sterilă cu un ac cu diametru de 20, adăugaţi rapid următoarele volume în flacon pentru a obţine un lichid cu concentraţia de 5 mg/mL. Agitaţi apoi încet fiola, rotind-o până se dizolvă complet conţinutul acesteia (lichidul poate fi clar sau opalescent). Pentru fiola de 50 mg adăugaţi 10 mL apă sterilă pentru injecţii; pentru fiola de 100 mg adăugaţi 20 mL apă sterilă pentru injecţii. Pentru perfuzare soluţia se diluează în continuare până ajunge la concentraţia de 0,6 mg/mL (între 0,16-0,83 mg/mL).Nu diluaţi sau reconstituiţi soluţia cu agenţi salini şi nu amestecaţi cu alte medicamente sau electroliţi. Dacă se administrează pe o linie IV preexistentă spalaţi-o cu soluţie dextroză 5% înainte şi după perfuzare. Nu folosiţi soluţia iniţială dacă apare un precipitat. Protejaţi de lumina solară în timpul administrării. Începeti terapia administrând prin venele distale. Schimbarea periodică a locului de perfuzare scade riscul flebitelor.
EFECTE ADVERSE
• Comune celor trei medicamente:CV: hipotensiune, hipertensiune, stop cardiac, tahicardie. GI: G&V, diaree, hemoragii GI. SNC: cefalee, anxietate, confuzie, leucoencefalopatie. Respirator: insuficienţă respiratorie, hipoxie, tuse persistentă, epistaxis, revărsat pleural, rinită. Hematologice: trombocitopenie, anemie, leukopenie. Dermatologice: iritaţie, prurit, transpiraţie. Reacţii la perfuzare: febră, tremor, frisoane, hipotensiune, anorexie, cefalee, tahipnee. Diverse: frisoane, febră, insuficienţă multiplă de organ, sepsis, reacţie anafilactică, infecţii, insuficienţă renală, astenie, hematurie.• Menţionate pentru AbelcetCV: stop cardiac, IM, cardiomiopatii, aritmii inclusiv fibrilaţii ventriculare. GI: melenă, durere eipgastrică. SNC: convulsii, neuropatie periferică, AVC, encefalopatii, sindrom extrapiramidal. Hematologice: leucocitoză, eozinofilie. GU: oligurie, anurie, acidoză tubulară renală, impotenţă. Respiratorii: astm, bronhospasm, edem pulmonar, hemoptizie, embolie pulmonară, revărsat pleural. Hepatice: hepatită, icter, insuficienţă hepatică acuta, hepatomegalie, colangită, colecistită. Dermatologice: Rash maculopapular, dermatită exfoliativă, eritem multiform. Musculoscheletale: miastenie, mialgie, artralgii. Oftalmice: diplopie, tulburări vizuale. Otice: pierderea auzului, hipoacuzie. Diverse: scădere ponderala, reacţii la locul injectarii (inclusiv inflamaţie, reacţii de tip anafilactic şi alte reacţii alergice), şoc, tromboflebită, anorexie, acidoză.• Menţionate pentru AmBisomeCV: aritmii, fibrilaţie atriala, cardiomegalie, hemoragii, hipotensiune ortostatică, valvulopatii, boală venoasă ocluzivă. GI: anorexie, disfagii, inconţinenţă fecală, hemoragii GI, hemoroizi, hematemeza, hepatomegalie, leziuni hepatocelulare, stomatită. SNC: comă, convulsii, depresie, halucinatii, irascibilitate, somnolenţă, parestezii. Hematologice: coagulopatii, supraîncărcare lichidiană, agranulocitoză. GU: disfuncţii renale, insuficienţă renală acută, nefropatie toxică, incontinenţă urinară, hemoragii vaginale, cistită hemoragică. Respiratorii: astm, atelectazii, hemoptizii, hiperventilatie, edem pulmonar, faringită, pneumonie, sinuzită, hipoventilaţie. Dermatologice: alopecie, herpex simplex, inflamaţie la locul injectării, purpură, modificari de culoare cutanate, urticarie, ulceraţii cutanate, rash veziculobulos. Musculoscheletale: artalgii, dureri osoase, distonii. Oftalmice: conjunctivită, xeroftalmie, hemoragii oculare. Diverse: celulită, reacţii imune mediate celular, edem facial, angioedem, eritem.• Menţionate pentru AmphotecCV: hipotensiune ortostatică, hemoragii, stari de şoc, aritmii, fibrilaţii atriale, bradicardie, ICC, flebită, tahicardie supraventriculară, sincope, vasodilataţie, extrasitole ventriculare. GI: hematameza, icter, stomatită, diaree sanguinolentă, constipaţie, incontinenţă fecală, insuficienţă hepatică, melenă, ulceraţii bucale, moniliază orală, disfuncţii rectale. SNC: ameţeli, somnolenţă, agitaţie, depresie, convulsii, hipertonie, neuropatii, parestezii, psihoze, tulburări de limbaj. Hematologice: coagulopatii, anemie hipocromă, leucocitoză. GU: disurie, oligurie, incontinenţă / retenţie urinară. Dermatologice: rash maculopapular, acnee, alopecie, rash peteşial, disfuncţii / modificări de culoare cutanate, ulceraţii / noduli cutanaţi, urticarie, rash veziculobulos. Respirator: apnee, astm, hemoptizie, edem pulmonar, sinuzită. Musculoscheletale: artalgii, mialgii. Oftalmice: hemoragie oculară, ambliope. Otice : surditate, disfuncţii otice, tinitus. Diverse: edem periferic, scădere / creştere în greutate, acidoză, deshidratare, edem facial, reacţii alergice, deces, hipotermie, tulburări ale sistemului imunitar, inflamaţie / durere / reacţii la locul injectării, dureri de ceafă.
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
IV• AbelcetInfecţii fungice sistemice5 mg/kg/zi ca soluţie de 1 mg/mL perfuzie şi administrat la 2,5 mg/kg/zi. La copii şi la cei cu boli CV, diluaţi medicamentul până la concentraţia finală de 2 mg/mL. Dacă perfuzarea durează mai mult de 2 h, agitaţi continutul. Nu folosiţi filtru intern.• AmBisomeInfecţii fungice empirice3 mg/kg/zi folosind un dispozitiv de control al perfuzarii timp de 2 h. Se poate reduce timpul de perfuzare la 60 min dacă este bine tolerat sau se poate mări timpul de perfuzare dacă apare discomfort.Infecţii datorate Aspergillus, Candida, Cryptococus3-5 mg/kg/zi administrat ca perfuzie de 1-2 mg/mLsi administrat iniţial timp de 2 h. Se poate reduce timpul de perfuzare dacă este bine tolerat la 60 min sau se poate mări dacă apare discomfort. Pentru copii şi nou-născuţi, sunt recomandate concentraţiile de 0,2-0,5 mg/mL. Se poate folosi un filtru intern de un micron sau mai mare.Meningită criptococică la pacienţii infecţati cu HIV6 mg/kg/zi perfuzat prin injectomat timp de 2 h. Se poate reduce timpul de perfuzare dacă este bine tolerat la 60 min, sau se poate mări dacă apare discomfort.Leishmanioza3 mg/kg/zi în zilele 1-5, 14 şi 21 la pacienţii imunocompetenţi; se poate repeta tratamentul dacă parazitul nu a fost eradicat. Administraţi 4 mg/kg/zi în zilele 1-5, 10, 17, 24, 31 şi 38 la pacienţii imunocompromişi; dacă infecţia nu este eradicată, consultaţi un expert pentru a analiza alte opţiuni terapeutice.• AmphotecInfecţiile fungice sistemice3-4 mg/kg/zi preparat la o concentraţie de 0,6 mg/mL (între 0,16-0,83 mg/mL) rata de perfuzare fiind la 1mg/kg/h. Se administrează înainte o doză test de 1,6-8,3 mg perfuzată timp de 15-30 min. Nu filtraţi soluţia şi nu folosiţi filtru intern.
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
• Terapia cu amfotericină necesită, de obicei un timp îndelungat pentru a asigura un răspuns adecvat (eradicarea organismelor) şi pentru a preveni recăderile.• Anunţaţi medicului orice semn de anorexie, G&V, cefalee, rash, febră sau frisoane.• Anunţaţi orice schimbări ale aportului şi eliminărilor şi scăderea severă în greutate. Consumaţi lichide în cantităţile indicate de medic pentru a preveni efectele nefrotoxice.• Anunţaţi simptomele neurologice cum ar fi tinitusul, tulburarea vederii sau vertijul.• Anunţaţi medicului orice hemoragie, apărută spontan, tumefacţia ţesuturilor moi ca şi vertijul sau hipoacuzia.• Reduceţi efectele GI au ajutorul antihistaminicelor sau antiemeticelor, administrate înainte de începutul terapiei, sau prin administrarea medicamentului înainte de mese. Încercaţi consumarea de mese frecvente şi în cantitate redusă dacă apare diaree.• Reacţia febrilă se poate reduce odată cu terapia pe timp îndelungat; durerile musculare pot fi datorate nivelelor scazute de potasiu.
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Monitorizaţi HLG, funcţia renală şi hepatică, şi culturile din timpul terapiei. Monitorizaţi hemoragiile pacientului precum şi disfuncţiile renale şi hepatice progresive ale acestuia. Forma cu bază lipidică este folosită de obicei în disfuncţiile renale. Investigaţi dacă există orice alergie la amfotericina B, efectele adverse şi reacţiile de hipersensibilitate. Evaluaţi statusul mental şi notaţi vârsta pacientului. Monitorizaţi aportul şi eliminările; anunţaţi modificările de eliminare, urina tulbure. Cântăriţi pacientul de 2 ori / săptămână şi evaluaţi semnele de malnutritie / deshidratare. Monitorizaţi SV la fiecare 15-30 min în timpul primei doze; întrerupeţi perfuzia dacă apar efecte adverse. Investigaţi dacă apare hipokaliemie în timpul terapiei cu digoxin, şi hiponatremie în cazul acestui produs. Urmăriţi apariţia toxicităţii / slăbiciunii musculare şi monitorizaţi K+, Na şi nivele de digoxin.Asiguraţi-vă de pregatirea formei corecte pentru administrare. Premedicaţi cu antipiretice, antihistaminice, corticosteroizi şi / sau antiemetice, pentru a reduce efectele secundare. Pot apare rash, febră şi frisoane. Perfuzaţi lent până cand se identifică răspunsul pacientului. Se poate creşte timpul de perfuzie dacă este bine tolerat medicamentul sau scădea dacă nu este tolerat în funcţie de indicaţiile şi ghidurile producătorului.• Testele de laborator Cele comune tuturor produselor: creşte ALT, AST, creatina, azotemia, fosfataza alcalină. Hiperbilirubinemie, hipokalemie, hipomagnezemie, hiperglicemie, hipernatremie, hipocalcemie, hipervolemie.Cele pentru Abelcet: hiperkalemie, hipercalcemie, creşte LDH, hiperamilazemie, hipoglicemie, hiperurinemie, hipofosfatemie.Cele pentru AmBisome: creşte amilaza, LDH-ul. Creşte / scade protrombina. Hipercloremie, hiperkalemie, hipermagnezemie, hiperfosfatemie, hiponatremie, hipofosfatemie, hipoproteinemie.Cele pentru Amphotec: creşte LDH-ul, GGT-ul, fibrinogenul. Scade protrombina, tromboplastina. Hipofosfatemie, hiponatremie, hiperkalemie, hiperlipemie, hipoglicemie, hipoproteinemie, albuminurie, glucozurie.
SUPRADOZAREA
A se vedea Amfotericina B dezoxicolat.
INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE
A se vedea Amfotericina B deoxicolat.
Amfotericina B dezoxicolat
Actiune terapeutica: Antibiotic, antifungic
Categorie de risc pentru sarcina: B
Denumire comerciala: Fungizone, Amphocin, Fungizone Intravenous
MOD DE ACTIUNE
Produs de Strptomyces nodosus; fungistatic sau fungicid în funcţie de concentraţia medicamentul din lichidele corpului şi de sensibilitatea agentului fungic. Nivel înalt al legării de proteine (90%). Nivele maxime plasmatice: 0,5-2 μg/mL. T ˝, iniţial: 24 h; faza a doua: 15 zile. Excretat lent prin rinichi. Cinetica diferă de la adulţi la copii.
INDICATII
Medicamentul este toxic; este utlizat în principal la pacienţii cu infecţii fungice progresive şi posibil fatale. Parenteral: Infecţii fungice invazive sistemice, potenţial fatale, inclusiv aspergiloza, criptococoza, blastomicoza Nord-Americana, candidoza sistemica, coccidomicoza; histoplasmoza, sporotricoza, zigomicoza, inclusiv mucormicoza cauzată de Mucor, Rhizopus şi Absidia species. Infecţii datorate speciilor sensibile de Conidiobolus şi Basidiobolus. Terapia secundară în tratarea lesimaniozei mucocutantate americane. PO: candidoze orale datorate tulpinilor de Candida albicans. Topic: infecţii cutanate şi mucocutanate cu Candida (Monilla), în special la copii, adulţi şi bolnavii de SIDA.
CONTRAINDICATII
Hipersensibilitate la medicament mai puţin în situaţia când boala ameninţă viaţa pacientului şi este sensibil doar la tratamentul cu Amfotericina B. Utilizat pentru a trata formele non-invazive ale bolilor fungice cum ar fi cadidoza orală, candidozele vaginale sau candidoze esofagiene la pacienţii la care neutrofilele au valori normale. Lactaţia.
PRECAUTII
Efectele de supresie a maduvei osoase pot duce la creşterea incidenţei infecţiilor microbiene, întârzierea procesului de vindecare, hemoragii gingivale. Se utilizează cu precauţie la pacienţii care suferă transfuzii cu leucocite.Administraţi suspensiile orale între mese, dacă este posibil, pentru a permite un contact îndelungat cu leziunile orale.Se foloseşte în primul rând pentru infecţiile fungice potenţial fatale şi progresive. Nu se foloseşte pentru a trata bolile fungice non-invazive cum ar fi candidozele orale, vaginale sau esofagiene la pacienţii la care numărul neutrofilelor se încadrează în valorile normale. Leziunile intertriginoase răspund la tratament de obicei după câteva zile; durata tratamentului este de 1-3 săptămâni. Leziunile interdigitale pot necesita 2-4 săptămâni de terapie. Candidoza apărută în zona scutecelor, cheilita angulară şi leziunile cutanate glabre răspund în 1-2 săptămâni.Următoarele aspecte pot scădea efectele secundare severe:• Administraţi aspirină, acetaminofen, antihistaminice şi antiemetice înainte de perfuzare şi menţineţi echilibrul sodic.• Administraţi medicamentul în zile alternative pentru a diminua anorexia şi flebita.• Doze mici de corticoizi IV înainte de perfuzare pot diminua reacţiile febrile.• Adăugarea unei mici cantităţi de heparină în perfuzie (500-2000 unităţi ), scoaterea acului după terminarea perfuziei, alternarea locului de perfuzie, administrarea printr-o venă mare centrală pot scadea riscul de tromboflebită.Prepararea Amfotericinei B dezoxicolate: pentru a obţine o concentraţie iniţială de 5mg/mL, injectaţi rapid 10 mL apă sterilă pentru injecţii (fără un agent bacteriostatic) în fiolă utilizând un ac steril de 20. Fiola trebuie agitată imediat până când soluţia coloidală se va limpezi. Pentru a obţine o perfuzie de 0.1 mg/mL, diluaţi mai departe 1:50 cu soluţie dextroză 5% cu un pH de 4,2 sau mai mare.Determinaţi pH-ul fiecărui recipient cu dextroză înainte de utilixare (ph-ul este de obicei mai mare de 4,2). Dacă pH-ul este mai mic de 4,2, adăugaţi 1-2 mL de soluţie tampon la soluţia de dextroză înainte de a o utiliza pentru diluţia soluţiei concentrate de Amfotericina B. Soluţia tampon utilizată este de preferinţă fosfat de sodiu dibazic (anhidru), 1.59 g; fosfat de sodiu monobazic (anhidru), 0.96 g; apă sterilă pentru injecţii, diluate în 100 mL. Sterilizaţi soluţia tampon înainte de utilizare. Sterilizarea se face fie prin filtrarea printr-o piatră / membrană care reţine bacteriile fie prin autoclavare la 121°C. Trebuie utlilizate tehnici strict aseptice în prepararea soluţiei injectabile; nu conţine agenţi bacteriostatici. Este interzisă diluarea sau reconstituirea cu soluţie salina precum şi amestecarea cu alte medicamente sau electroliţi. Dacă este administrata printr-o linie de perfuzare deja existentă, spalaţi cu soluţie dextroză 5% înainte şi după perfuzare. Nu utilizati concentratul iniţial dacă este prezent vre-un precipitat.Protejaţi de lumină soluţia pe durata administrării. Totuşi, pierderea activităţii medicamentoase în timpul administrării este neglijabilă dacă soluţia este expusă timp de 8 ore sau mai puţin.Începeti terapia în venele cele mai distale. Cand este administrat periferic schimbarea locului de perfuzare la fiecare doză poate scade incidenţa flebitelor.
EFECTE ADVERSE
GI: anorexie, G&V, diaree, dureri epigastrice (frecvente), insuficienţă hepatică acută, hepatite, melenă, icter, gastroenterită hemoragică. SNC: cefalee (cel mai frecvent), convulsii, tinitus, vertij, neuropatii periferice, encefalopatie, simptome neurologice. CV : hipotensiune (cel mai des), stop cardiac, insuficienţă cardiacă, fibrilaţii ventriculare, aritmie, hipertensiune. Dermatologice: rash, mai ales maculopapular, prurit. Hematologice: anemie normocromica, anemie normocitară (cel mai frecvent), agranulocitoză, defecte de coagulare, trombocitopenie, leucopenie, eozinofilie, leucocitoză. GU : scăderea funcţiei renale, azotemie, hipostenurie, acidoză tubulară renală. Respirator: tahipnee (cel mai des), şoc, edem pulmonar, pneumonie de hipersensibilitate, bronhospasm. Oftalmologice: tulburarea vederii, diplopie. Diverse: febră (cu frisoane şi tremor) care se produce la 15-20 min după începerea tratamentului, pierderi în greutate, dureri generalizate (iclusiv musculare sau articulare), flusing, anafilaxie şi alte reacţii alergice.
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
• IVDoză test prin infuzie IV lentă1 mg în 20 mL de soluţie 5% dextroză injectabilă trebuie perfuzată pe o durată de 20-30 min pentru a determina toleranţa.Infecţii fungice severe şi rapid progresiveIniţial: 0,25-0,3 mg/kg pe o durată de 2-6 h. În funcţie de starea pacientului doza poate fi crescută gradual cu 5-10 mg/zi până la o doză finală de 0,5-0,7 mg/kg, fără a se depăşi 1,5 mg/kg/zi.Aspergiloza1-1,5 mg/kg/zi pentru o doză totală de 3,6 g.Blastomicoza, Histoplasmoza0,5-0,6 mg/kg/zi pentru 4-12 săptămâni.Candidoze, Coccidioidomicoze0,5-0,7 mg/kg/zi pentru 4-12 săptămâni.Mucormicoze1-1,5 mg/kg/zi pentru 4-12 săptămâni.Ficomicoze rinocerebrale0,25-0,3 mg/kg/zi până la 1-1,5 mg/kg/zi. pentru o doză totală de 3-4 g.Sporotricoze0,5 mg/kg/zi până la doza totală de 2,5 g.Leismanioza0,5 mg/kg/zi administrate în zile alternative, în 14 doze (nu este recomandată ca terapie primară)Profilaxia infecţiilor fungice în transplantul de maduvă osoasă0.1 mg/kg/zi.Paracoccidioidomicoze0,4-0,5 mg/kg/zi prin infuzie IV lentă pentru 4-12 săptămâni.• Irigatii ale vezicii biliareCistite candidoziceIrigaţi vezica biliară cu 50 μg/mL soluţie, timp de 5-10 zile periodic sau continuu.• AmfotericinĂ, intratecalMeningite, coccidioidale sau cryptococcaleIniţial: 0,25 mg intratecal; creştere graduală până la doza maximă tolerată (de obicei 0,25-1 mg la fiecare 2-5 zile)• CremĂ, loŢiuneInfecţii micoticeSe aplică liber pe leziunile candidozice 2/zi-4/zi• Suspensie oralăCandidozeAdulţi şi copii: 1mL (100 mg ) 4/zi
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
• Efectele GI pot fi ameliorate dacă se administrează antihistaminice sau antiemetice înaintea medicamentului sau prin administrarea medicamentului înainte de mese. În caz de diaree mesele ar trebui să fie dese şi puţine cantitativ.• Anunţaţi orice anorexie, G&V, cefalee, rash, febră sau frisoane.• Anunţaţi medicului orice scădere a aportului şi eliminărilor şi scăderea severă în greutate. Consumaţi zilnic 2,5 L de lichide pentru a preveni efectul nefrotoxic al medicamentului.• Anunţaţi medicului S&S neurologice cum ar fi tinitus, tulburarea vederii sau vertijul.• Terapia cu amfotericină este, de obicei, pe termen lung (6-11 săptămâni) pentru a asigura raspunsul terapeutic necesar şi pentru a preveni recaderile.• Indicaţiile pentru terapia cu creme sau loţiuni:• Nu pătează pielea atunci când se aplică la locul leziunii.• Orice modificare a culorii hainelor determinată de creme sau loţiuni poate fi îndepartată prin spălarea cu apă şi săpun.• Nu purtaţi îmbrăcăminte ocluzivă pentru zona respectivă; poate favoriza dezvoltarea fungilor.
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Monitorizaţi HLG, culturile, precum şi funcţiile renale şi hepatice. În cazul aparitiei oricăror efecte adverse, încetaţi terapia şi anunţaţi. Verificaţi dacă există hemoragii, disfuncţii renale sau hepatice. Verificaţi dacă există reactii alergice la Amfotericina B, efecte adverse sau reacţii de hipersensibilitate. Verificaţi vârsta şi starea psihică a pacientului. Efectuaţi culturi şi / sau studii histologice înainte de începerea terapiei sistemice. Monitorizaţi aportul şi eliminările; anunţaţi modificarile de eliminare; urina tulbure. Cântăriţi pacientul de 2 ori/săptămână; verificaţi dacă prezintă semne de malnutriţie / deshidratare.Revedeţi lista medicamentelor prescrise pentru a va asigura că nu există interacţiuni nefavorabile.Asiguraţi-vă că este preparată forma corectă a medicamentului pentru administrare; forma IV numai în soluţie dextroză 5%. Notaţi rezultatele unei doze test de 1 mg (1mg în 20 mL soluţie dextroză 5% pe o durată de 20-30 min) precum şi răspunsul. Premedicaţi cu antipiretice, antihistaminice, corticosteroizi şi / sau antiemetice pentru a reduce efectele secundare. Perfuzaţi lent, monitorizând SV la fiecare 15-30 min pe durata primei doze; întrerupeţi perfuzia în cazul apariţiei efectelor secundare.Anticipaţi hipokalemia în timpul terapiei cu digoxin; Observaţi dacă există semne de toxicitatate, slabire musculară şi monitorizaţi k+ şi nivelele de digoxin.Administrarea intratecala a Amfotericinei B poate produce inflamaţia rădăcinilor nervoase spinale; anunţaţi pierderea senzaţiilor sau căderile piciorului.• Testele de laborator cresc AST, ALT, GGT, LDH, fosfatazele alcaline, creatinina serică, azotemia, bilirubina. Hipomagnezemie, hiperkalemie, hipokalemie, hipercalcemie, acidoză, hipo/hiperglicemie, hiperamilazemie, hiperuricemie, hipofosfatemie.
SUPRADOZAREA
Simptome: stop cardiopulmonar. Tratament: întreruperea terapiei, monitorizarea stării clinice şi asigurarea terapiei suportive.
INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE
Aminoglicozide. Nefrotoxicitate adiţională şi / sau ototoxicitate.Anti-neoplazice. Creşte riscul de toxicitate renală, bronhospasm şi hipotensiune.Antifungicidele azolice. Creşte riscul rezistenţei fungice la Amfotericina B.Corticosteroizi, corticotropina. Creşte riscul hipokalemiei → disfuncţii cardiace.Ciclosporina. Creşte riscul toxicităţii renale.Glicozide digitalice. Creşte riscul hipokalemiei → incidenţa toxicităţii digitalice.Medicamente nefrotoxice. Creşte riscul de nefrotoxicitate.Relaxante ale musculaturii scheletale, chirurgicale (de ex. succinocolina, d-tubocurarina). Creşte relaxarea musculaturii datorită hipokalemiei indusă de Amfotericina B.Tacrolimus. Creşterea nivelelor creatininei serice.Tiazidele. Creşte depleţia electroliţilor, mai ales a potasiului.Zidovudine. Creşte riscul de mielotoxicitate şi nefrotoxicitate.
Categorie de risc pentru sarcina: B
Denumire comerciala: Fungizone, Amphocin, Fungizone Intravenous
MOD DE ACTIUNE
Produs de Strptomyces nodosus; fungistatic sau fungicid în funcţie de concentraţia medicamentul din lichidele corpului şi de sensibilitatea agentului fungic. Nivel înalt al legării de proteine (90%). Nivele maxime plasmatice: 0,5-2 μg/mL. T ˝, iniţial: 24 h; faza a doua: 15 zile. Excretat lent prin rinichi. Cinetica diferă de la adulţi la copii.
INDICATII
Medicamentul este toxic; este utlizat în principal la pacienţii cu infecţii fungice progresive şi posibil fatale. Parenteral: Infecţii fungice invazive sistemice, potenţial fatale, inclusiv aspergiloza, criptococoza, blastomicoza Nord-Americana, candidoza sistemica, coccidomicoza; histoplasmoza, sporotricoza, zigomicoza, inclusiv mucormicoza cauzată de Mucor, Rhizopus şi Absidia species. Infecţii datorate speciilor sensibile de Conidiobolus şi Basidiobolus. Terapia secundară în tratarea lesimaniozei mucocutantate americane. PO: candidoze orale datorate tulpinilor de Candida albicans. Topic: infecţii cutanate şi mucocutanate cu Candida (Monilla), în special la copii, adulţi şi bolnavii de SIDA.
CONTRAINDICATII
Hipersensibilitate la medicament mai puţin în situaţia când boala ameninţă viaţa pacientului şi este sensibil doar la tratamentul cu Amfotericina B. Utilizat pentru a trata formele non-invazive ale bolilor fungice cum ar fi cadidoza orală, candidozele vaginale sau candidoze esofagiene la pacienţii la care neutrofilele au valori normale. Lactaţia.
PRECAUTII
Efectele de supresie a maduvei osoase pot duce la creşterea incidenţei infecţiilor microbiene, întârzierea procesului de vindecare, hemoragii gingivale. Se utilizează cu precauţie la pacienţii care suferă transfuzii cu leucocite.Administraţi suspensiile orale între mese, dacă este posibil, pentru a permite un contact îndelungat cu leziunile orale.Se foloseşte în primul rând pentru infecţiile fungice potenţial fatale şi progresive. Nu se foloseşte pentru a trata bolile fungice non-invazive cum ar fi candidozele orale, vaginale sau esofagiene la pacienţii la care numărul neutrofilelor se încadrează în valorile normale. Leziunile intertriginoase răspund la tratament de obicei după câteva zile; durata tratamentului este de 1-3 săptămâni. Leziunile interdigitale pot necesita 2-4 săptămâni de terapie. Candidoza apărută în zona scutecelor, cheilita angulară şi leziunile cutanate glabre răspund în 1-2 săptămâni.Următoarele aspecte pot scădea efectele secundare severe:• Administraţi aspirină, acetaminofen, antihistaminice şi antiemetice înainte de perfuzare şi menţineţi echilibrul sodic.• Administraţi medicamentul în zile alternative pentru a diminua anorexia şi flebita.• Doze mici de corticoizi IV înainte de perfuzare pot diminua reacţiile febrile.• Adăugarea unei mici cantităţi de heparină în perfuzie (500-2000 unităţi ), scoaterea acului după terminarea perfuziei, alternarea locului de perfuzie, administrarea printr-o venă mare centrală pot scadea riscul de tromboflebită.Prepararea Amfotericinei B dezoxicolate: pentru a obţine o concentraţie iniţială de 5mg/mL, injectaţi rapid 10 mL apă sterilă pentru injecţii (fără un agent bacteriostatic) în fiolă utilizând un ac steril de 20. Fiola trebuie agitată imediat până când soluţia coloidală se va limpezi. Pentru a obţine o perfuzie de 0.1 mg/mL, diluaţi mai departe 1:50 cu soluţie dextroză 5% cu un pH de 4,2 sau mai mare.Determinaţi pH-ul fiecărui recipient cu dextroză înainte de utilixare (ph-ul este de obicei mai mare de 4,2). Dacă pH-ul este mai mic de 4,2, adăugaţi 1-2 mL de soluţie tampon la soluţia de dextroză înainte de a o utiliza pentru diluţia soluţiei concentrate de Amfotericina B. Soluţia tampon utilizată este de preferinţă fosfat de sodiu dibazic (anhidru), 1.59 g; fosfat de sodiu monobazic (anhidru), 0.96 g; apă sterilă pentru injecţii, diluate în 100 mL. Sterilizaţi soluţia tampon înainte de utilizare. Sterilizarea se face fie prin filtrarea printr-o piatră / membrană care reţine bacteriile fie prin autoclavare la 121°C. Trebuie utlilizate tehnici strict aseptice în prepararea soluţiei injectabile; nu conţine agenţi bacteriostatici. Este interzisă diluarea sau reconstituirea cu soluţie salina precum şi amestecarea cu alte medicamente sau electroliţi. Dacă este administrata printr-o linie de perfuzare deja existentă, spalaţi cu soluţie dextroză 5% înainte şi după perfuzare. Nu utilizati concentratul iniţial dacă este prezent vre-un precipitat.Protejaţi de lumină soluţia pe durata administrării. Totuşi, pierderea activităţii medicamentoase în timpul administrării este neglijabilă dacă soluţia este expusă timp de 8 ore sau mai puţin.Începeti terapia în venele cele mai distale. Cand este administrat periferic schimbarea locului de perfuzare la fiecare doză poate scade incidenţa flebitelor.
EFECTE ADVERSE
GI: anorexie, G&V, diaree, dureri epigastrice (frecvente), insuficienţă hepatică acută, hepatite, melenă, icter, gastroenterită hemoragică. SNC: cefalee (cel mai frecvent), convulsii, tinitus, vertij, neuropatii periferice, encefalopatie, simptome neurologice. CV : hipotensiune (cel mai des), stop cardiac, insuficienţă cardiacă, fibrilaţii ventriculare, aritmie, hipertensiune. Dermatologice: rash, mai ales maculopapular, prurit. Hematologice: anemie normocromica, anemie normocitară (cel mai frecvent), agranulocitoză, defecte de coagulare, trombocitopenie, leucopenie, eozinofilie, leucocitoză. GU : scăderea funcţiei renale, azotemie, hipostenurie, acidoză tubulară renală. Respirator: tahipnee (cel mai des), şoc, edem pulmonar, pneumonie de hipersensibilitate, bronhospasm. Oftalmologice: tulburarea vederii, diplopie. Diverse: febră (cu frisoane şi tremor) care se produce la 15-20 min după începerea tratamentului, pierderi în greutate, dureri generalizate (iclusiv musculare sau articulare), flusing, anafilaxie şi alte reacţii alergice.
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
• IVDoză test prin infuzie IV lentă1 mg în 20 mL de soluţie 5% dextroză injectabilă trebuie perfuzată pe o durată de 20-30 min pentru a determina toleranţa.Infecţii fungice severe şi rapid progresiveIniţial: 0,25-0,3 mg/kg pe o durată de 2-6 h. În funcţie de starea pacientului doza poate fi crescută gradual cu 5-10 mg/zi până la o doză finală de 0,5-0,7 mg/kg, fără a se depăşi 1,5 mg/kg/zi.Aspergiloza1-1,5 mg/kg/zi pentru o doză totală de 3,6 g.Blastomicoza, Histoplasmoza0,5-0,6 mg/kg/zi pentru 4-12 săptămâni.Candidoze, Coccidioidomicoze0,5-0,7 mg/kg/zi pentru 4-12 săptămâni.Mucormicoze1-1,5 mg/kg/zi pentru 4-12 săptămâni.Ficomicoze rinocerebrale0,25-0,3 mg/kg/zi până la 1-1,5 mg/kg/zi. pentru o doză totală de 3-4 g.Sporotricoze0,5 mg/kg/zi până la doza totală de 2,5 g.Leismanioza0,5 mg/kg/zi administrate în zile alternative, în 14 doze (nu este recomandată ca terapie primară)Profilaxia infecţiilor fungice în transplantul de maduvă osoasă0.1 mg/kg/zi.Paracoccidioidomicoze0,4-0,5 mg/kg/zi prin infuzie IV lentă pentru 4-12 săptămâni.• Irigatii ale vezicii biliareCistite candidoziceIrigaţi vezica biliară cu 50 μg/mL soluţie, timp de 5-10 zile periodic sau continuu.• AmfotericinĂ, intratecalMeningite, coccidioidale sau cryptococcaleIniţial: 0,25 mg intratecal; creştere graduală până la doza maximă tolerată (de obicei 0,25-1 mg la fiecare 2-5 zile)• CremĂ, loŢiuneInfecţii micoticeSe aplică liber pe leziunile candidozice 2/zi-4/zi• Suspensie oralăCandidozeAdulţi şi copii: 1mL (100 mg ) 4/zi
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
• Efectele GI pot fi ameliorate dacă se administrează antihistaminice sau antiemetice înaintea medicamentului sau prin administrarea medicamentului înainte de mese. În caz de diaree mesele ar trebui să fie dese şi puţine cantitativ.• Anunţaţi orice anorexie, G&V, cefalee, rash, febră sau frisoane.• Anunţaţi medicului orice scădere a aportului şi eliminărilor şi scăderea severă în greutate. Consumaţi zilnic 2,5 L de lichide pentru a preveni efectul nefrotoxic al medicamentului.• Anunţaţi medicului S&S neurologice cum ar fi tinitus, tulburarea vederii sau vertijul.• Terapia cu amfotericină este, de obicei, pe termen lung (6-11 săptămâni) pentru a asigura raspunsul terapeutic necesar şi pentru a preveni recaderile.• Indicaţiile pentru terapia cu creme sau loţiuni:• Nu pătează pielea atunci când se aplică la locul leziunii.• Orice modificare a culorii hainelor determinată de creme sau loţiuni poate fi îndepartată prin spălarea cu apă şi săpun.• Nu purtaţi îmbrăcăminte ocluzivă pentru zona respectivă; poate favoriza dezvoltarea fungilor.
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Monitorizaţi HLG, culturile, precum şi funcţiile renale şi hepatice. În cazul aparitiei oricăror efecte adverse, încetaţi terapia şi anunţaţi. Verificaţi dacă există hemoragii, disfuncţii renale sau hepatice. Verificaţi dacă există reactii alergice la Amfotericina B, efecte adverse sau reacţii de hipersensibilitate. Verificaţi vârsta şi starea psihică a pacientului. Efectuaţi culturi şi / sau studii histologice înainte de începerea terapiei sistemice. Monitorizaţi aportul şi eliminările; anunţaţi modificarile de eliminare; urina tulbure. Cântăriţi pacientul de 2 ori/săptămână; verificaţi dacă prezintă semne de malnutriţie / deshidratare.Revedeţi lista medicamentelor prescrise pentru a va asigura că nu există interacţiuni nefavorabile.Asiguraţi-vă că este preparată forma corectă a medicamentului pentru administrare; forma IV numai în soluţie dextroză 5%. Notaţi rezultatele unei doze test de 1 mg (1mg în 20 mL soluţie dextroză 5% pe o durată de 20-30 min) precum şi răspunsul. Premedicaţi cu antipiretice, antihistaminice, corticosteroizi şi / sau antiemetice pentru a reduce efectele secundare. Perfuzaţi lent, monitorizând SV la fiecare 15-30 min pe durata primei doze; întrerupeţi perfuzia în cazul apariţiei efectelor secundare.Anticipaţi hipokalemia în timpul terapiei cu digoxin; Observaţi dacă există semne de toxicitatate, slabire musculară şi monitorizaţi k+ şi nivelele de digoxin.Administrarea intratecala a Amfotericinei B poate produce inflamaţia rădăcinilor nervoase spinale; anunţaţi pierderea senzaţiilor sau căderile piciorului.• Testele de laborator cresc AST, ALT, GGT, LDH, fosfatazele alcaline, creatinina serică, azotemia, bilirubina. Hipomagnezemie, hiperkalemie, hipokalemie, hipercalcemie, acidoză, hipo/hiperglicemie, hiperamilazemie, hiperuricemie, hipofosfatemie.
SUPRADOZAREA
Simptome: stop cardiopulmonar. Tratament: întreruperea terapiei, monitorizarea stării clinice şi asigurarea terapiei suportive.
INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE
Aminoglicozide. Nefrotoxicitate adiţională şi / sau ototoxicitate.Anti-neoplazice. Creşte riscul de toxicitate renală, bronhospasm şi hipotensiune.Antifungicidele azolice. Creşte riscul rezistenţei fungice la Amfotericina B.Corticosteroizi, corticotropina. Creşte riscul hipokalemiei → disfuncţii cardiace.Ciclosporina. Creşte riscul toxicităţii renale.Glicozide digitalice. Creşte riscul hipokalemiei → incidenţa toxicităţii digitalice.Medicamente nefrotoxice. Creşte riscul de nefrotoxicitate.Relaxante ale musculaturii scheletale, chirurgicale (de ex. succinocolina, d-tubocurarina). Creşte relaxarea musculaturii datorită hipokalemiei indusă de Amfotericina B.Tacrolimus. Creşterea nivelelor creatininei serice.Tiazidele. Creşte depleţia electroliţilor, mai ales a potasiului.Zidovudine. Creşte riscul de mielotoxicitate şi nefrotoxicitate.
Amfetamine Salt Combo
Actiune terapeutica: Stimulant SNC
Categorie de risc pentru sarcina: C
Substanta activa: Mixturi de amfetamină
MOD DE ACTIUNE
Adderall conţine sulfat de dextroamfetamină, dextroamfetamină zaharată, sulfat de amfetamină şi amfetamină aspartat. Se absoarbe complet în 3 h. Efecte maxime : 2-3 h. Durata: 4-24 h. Nivelele terapeutice sanguine: 5-10 μg/ dL. T ˝, dacă pH-ul urinii < 5,6: 7-8 h; T ˝, dacă pH-ul urinii este alcalin: 18,6-33,6 h. Pentru fiecare creştere de unitate a Ph-ului urinar se produce o creştere medie cu 7 h a T ˝ plasmatic. Metabolizat în ficat şi excretat în urină.
INDICATII
Deficit de atenţie / tulburări hiperreactive (ADHD) la copii peste 3 ani alături de alte abordări terapeutice. Narcolepsie la adulţi şi la copii de peste 6 ani. Adderall produce ameliorări similare cu metilfenidat, dar cu o durată mai îndelungată de acţiune, fiind permisă astfel administrarea în una sau două doze/zi.
CONTRAINDICATII
Utilizarea la copiii sub 3 ani pentru deficitele de atenţie şi la copiii sub 6 ani pentru narcolepsie. Folosirea pentru scăderea apetitului.
PRECAUTII
Capsulele cu acţiune îndelungată pot fi luate întregi sau conţinutul lor poate fi amestecat cu mere rase. Dacă este luat cu mere rase trebuie consumat imediat (a nu se depozita). Nu mestecaţi merele rase peste care a fost împrăştiată amfetamina. Luaţi capsulele cu acţiune îndelungată la trezirea din somn. Evitaţi dozele de după-amiaza întrucat pot produce insomnie. Pacienţii care iau doze divizate (de ex. de 2 ori/zi) de Adderall cu acţiune imediată pot trece la tratamentul cu Adderall XR cu aceeaşi doză totală zilnică însă luată o singură dată pe zi.Amfetaminele au un risc ridicat de dependenţă, care poate apare în urma unui tratament îndelungat. Prescrieţi / eliberaţi medicamentul în cantităţi mici.
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
• Capsule, comprimateNarcolepsie.Adulţi şi copii peste 12 ani, iniţial: 10 mg/zi; creşteţi în trepte de 10 mg/zi la intervale de o săptămână. Copii, 6-12 ani, iniţial: 5 mg/zi; Creşteţi în trepte de 5 mg/zi fără să se depăşească 60 mg/zi. Pentru toate vârstele se folosesc produsele cu acţiune imediată.ADHD la copii3-5 ani, iniţial: 2,5 mg/zi; creştere cu 2,5 mg/zi la intervale de o săptămână până este atinsă doza optimă (0,1-0,5 mg/kg/doză în fiecare dimineaţă). Copii peste 6 ani, iniţial: 5 mg 1-2 ori/zi; creştere în trepte de 5 mg/zi la intervale de o săptămână până este atinsă doza optimă (0,1-0,5 mg/kg/doză în fiecare dimineaţă). Pentru capsule cu acţiune îndelungată începeţi tratamentul cu 10 mg/zi dimineaţa; creşteţi în trepte de 10 mg/zi la intervale de o săptămână până la un maxim de 30 mg/zi.
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
• Când este folosit pentru deficit de atenţie (ADD) sau narcolepsie, administraţi prima doză la trezire împreună cu alte una sau două doze la intervale de 4-6 h. Administraţi ultima doza cu cel puţin 6 h înainte de culcare. Produsele cu acţiune îndelugată sunt de obicei, administrate 1/zi la trezire.• Luaţi medicamentul cu apă; Nu îl luaţi cu lapte, suc sau antiacide.• Anunţaţi medicului orice schimbare a starilor pshihice sau afective, inclusiv tulburări ale procesului de gândire.• Nu consumaţi cofeină sau produse ce conţin cofeină. Evitaţi preparatele care contin cofeină sau orice stimulanţi de acest tip.• Evitaţi manevrarea maşinilor grele şi condusul până când medicamentul îşi pierde efectul.• Monitorizaţi greutatea. Depozitaţi medicamentul într-un loc sigur, întrucât acesta poate induce tendinţa de a fi folosit abuziv.• Beţi cel puţin 2,5 l de lichide zilnic; Un consum crescut al produselor alimentare bogate în fibre / fructelor poate preveni constipaţia.• Mestecaţi gumă / dulciuri fără zahăr şi clatiţi frecvent gura cu produse speciale non-alcoolice.• Copiii care iau amfetamine pot avea creşterea încetinită. Medicamentul trebuie întrerupt periodic pentru a permite creşterii să se normalizeze şi pentru a se evalua necesitatea continuării terapiei.
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Monitorizaţi greutatea, HLG, analizele biochimice, analizele urinAre şi ECG. Investigaţi tipul simptomelor, debutul acestora şi examenele efectuate înaintea începerii tratamentului. Înainte de a începe terapia revedeţi starea neurologică. Verificaţi dacă pacientele sunt însărcinate.
Categorie de risc pentru sarcina: C
Substanta activa: Mixturi de amfetamină
MOD DE ACTIUNE
Adderall conţine sulfat de dextroamfetamină, dextroamfetamină zaharată, sulfat de amfetamină şi amfetamină aspartat. Se absoarbe complet în 3 h. Efecte maxime : 2-3 h. Durata: 4-24 h. Nivelele terapeutice sanguine: 5-10 μg/ dL. T ˝, dacă pH-ul urinii < 5,6: 7-8 h; T ˝, dacă pH-ul urinii este alcalin: 18,6-33,6 h. Pentru fiecare creştere de unitate a Ph-ului urinar se produce o creştere medie cu 7 h a T ˝ plasmatic. Metabolizat în ficat şi excretat în urină.
INDICATII
Deficit de atenţie / tulburări hiperreactive (ADHD) la copii peste 3 ani alături de alte abordări terapeutice. Narcolepsie la adulţi şi la copii de peste 6 ani. Adderall produce ameliorări similare cu metilfenidat, dar cu o durată mai îndelungată de acţiune, fiind permisă astfel administrarea în una sau două doze/zi.
CONTRAINDICATII
Utilizarea la copiii sub 3 ani pentru deficitele de atenţie şi la copiii sub 6 ani pentru narcolepsie. Folosirea pentru scăderea apetitului.
PRECAUTII
Capsulele cu acţiune îndelungată pot fi luate întregi sau conţinutul lor poate fi amestecat cu mere rase. Dacă este luat cu mere rase trebuie consumat imediat (a nu se depozita). Nu mestecaţi merele rase peste care a fost împrăştiată amfetamina. Luaţi capsulele cu acţiune îndelungată la trezirea din somn. Evitaţi dozele de după-amiaza întrucat pot produce insomnie. Pacienţii care iau doze divizate (de ex. de 2 ori/zi) de Adderall cu acţiune imediată pot trece la tratamentul cu Adderall XR cu aceeaşi doză totală zilnică însă luată o singură dată pe zi.Amfetaminele au un risc ridicat de dependenţă, care poate apare în urma unui tratament îndelungat. Prescrieţi / eliberaţi medicamentul în cantităţi mici.
DOZAJ - MOD DE ADMINISTRARE
• Capsule, comprimateNarcolepsie.Adulţi şi copii peste 12 ani, iniţial: 10 mg/zi; creşteţi în trepte de 10 mg/zi la intervale de o săptămână. Copii, 6-12 ani, iniţial: 5 mg/zi; Creşteţi în trepte de 5 mg/zi fără să se depăşească 60 mg/zi. Pentru toate vârstele se folosesc produsele cu acţiune imediată.ADHD la copii3-5 ani, iniţial: 2,5 mg/zi; creştere cu 2,5 mg/zi la intervale de o săptămână până este atinsă doza optimă (0,1-0,5 mg/kg/doză în fiecare dimineaţă). Copii peste 6 ani, iniţial: 5 mg 1-2 ori/zi; creştere în trepte de 5 mg/zi la intervale de o săptămână până este atinsă doza optimă (0,1-0,5 mg/kg/doză în fiecare dimineaţă). Pentru capsule cu acţiune îndelungată începeţi tratamentul cu 10 mg/zi dimineaţa; creşteţi în trepte de 10 mg/zi la intervale de o săptămână până la un maxim de 30 mg/zi.
OBSERVATII PENTRU PACIENT - FAMILIE
• Când este folosit pentru deficit de atenţie (ADD) sau narcolepsie, administraţi prima doză la trezire împreună cu alte una sau două doze la intervale de 4-6 h. Administraţi ultima doza cu cel puţin 6 h înainte de culcare. Produsele cu acţiune îndelugată sunt de obicei, administrate 1/zi la trezire.• Luaţi medicamentul cu apă; Nu îl luaţi cu lapte, suc sau antiacide.• Anunţaţi medicului orice schimbare a starilor pshihice sau afective, inclusiv tulburări ale procesului de gândire.• Nu consumaţi cofeină sau produse ce conţin cofeină. Evitaţi preparatele care contin cofeină sau orice stimulanţi de acest tip.• Evitaţi manevrarea maşinilor grele şi condusul până când medicamentul îşi pierde efectul.• Monitorizaţi greutatea. Depozitaţi medicamentul într-un loc sigur, întrucât acesta poate induce tendinţa de a fi folosit abuziv.• Beţi cel puţin 2,5 l de lichide zilnic; Un consum crescut al produselor alimentare bogate în fibre / fructelor poate preveni constipaţia.• Mestecaţi gumă / dulciuri fără zahăr şi clatiţi frecvent gura cu produse speciale non-alcoolice.• Copiii care iau amfetamine pot avea creşterea încetinită. Medicamentul trebuie întrerupt periodic pentru a permite creşterii să se normalizeze şi pentru a se evalua necesitatea continuării terapiei.
EVALUAREA SI CONTROLUL TERAPIEI
Monitorizaţi greutatea, HLG, analizele biochimice, analizele urinAre şi ECG. Investigaţi tipul simptomelor, debutul acestora şi examenele efectuate înaintea începerii tratamentului. Înainte de a începe terapia revedeţi starea neurologică. Verificaţi dacă pacientele sunt însărcinate.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)